Chivotul Legământului

Exodus 25

1 Iar dacă pata de pe piele, deşi este albă, dar nu este şi adâncită în pielea lui, şi perii de pe ea nu s-au făcut albi, ci sunt negri, să închidă preotul pe cel cu rana şapte zile. 2 În ziua a şaptea să vadă preotul rana: dacă rana a rămas ca înainte şi nu s-a întins rana pe piele, preotul să-l închidă alte şapte zile. 3 În ziua a şaptea îl va cerceta preotul din nou şi dacă rana va fi slăbită şi nu se va fi întins rana pe piele, preotul să-l declare curat. Aceasta este o bubă şi cel ce o are să-şi spele hainele sale şi va fi curat. 4 Iar dacă, după ce omul s-a arătat preotului, din nou buba a început a se întinde pe piele, să se arate iar preotului; 5 Preotul, văzând că buba se întinde pe piele, îl va declara necurat, că aceasta este lepră. 6 De se va ivi pe un om boala leprei, acela să fie adus la preot. 7 Preotul va cerceta şi, dacă umflătura de pe piele va fi albă şi părul va fi schimbat în alb şi dacă umflătura va fi carne vie, 8 Aceea e lepră învechită pe pielea trupului; preotul il va declara necurat şi nu-l va închide, că este necurat. 9 Dacă însă lepra va înflori pe piele şi dacă va acoperi lepra toată pielea bolnavului de la cap până la picioare, cât poate să vadă preotul cu ochii, 10 Şi dacă va vedea preotul că lepra a acoperit toată pielea trupului, atunci va declara pe bolnav curat, pentru că tot s-a schimbat în alb şi deci este curat. 11 Iar în ziua când se va ivi pe el carne vie, va fi necurat, 12 Şi preotul, văzând carnea vie, îl va declara necurat, căci carnea cea vie este necurată, este lepră. 13 Iar dacă se va schimba carnea cea vie şi se va face albă, să vină bolnavul la preot, 14 Şi preotul să-l cerceteze şi dacă rana s-a schimbat în alb, atunci preotul să-l declare curat, că e curat. 15 Dacă cineva a avut pe pielea trupului o bubă şi s-a vindecat, 16 Şi pe locul bubei s-a ivit o umflătură albă sau o pată albă-roşiatică, să se arate preotului. 17 Şi preotul să-l cerceteze şi de se va vedea că umflătura s-a adâncit în piele şi părul de pe ea s-a schimbat în alb, preotul îl va declara necurat, că aceasta e lepră şi s-a ivit în locul bubei. 18 Dacă însă preotul va vedea că părul de pe umflătură nu este alb şi ea nu este adâncită în pielea trupului şi e negricioasă, atunci preotul va închide pe bolnav pentru şapte zile. 19 Dacă rana va începe a se lăţi tare pe piele, preotul îl va declara necurat, că este rană de lepră. 20 Iar dacă pata va rămâne pe loc şi nu se va lăţi, atunci e o oprire în loc a bubei şi preotul va declara pe bolnav curat. 21 Dacă cineva va avea pe pielea trupului o arsură şi pe locul tămăduit de arsură se va ivi o pată roşiatică-albicioasă, 22 Şi dacă preotul va vedea că părul de pe acea pată s-a schimbat în alb şi că pata e adâncită sub piele, aceea este lepră şi s-a ivit pe arsură; preotul va declara pe bolnav necurat, căci e boala leprei. 23 Dacă însă preotul va vedea că părul de pe pată nu este alb şi că ea nu este adâncită sub piele şi că este negricioasă, preotul va închide pe acela pentru şapte zile; 24 Şi în ziua a şaptea preotul îl va cerceta iar şi, dacă pata s-a lăţit tare pe piele, preotul îl va declara necurat, că aceea este rană de lepră. 25 Iar dacă pata stă pe loc şi este negricioasă, aceea este obrinteala arsurii şi preotul va declara pe om curat, că este obrinteală a arsurii. 26 Dacă un bărbat sau o femeie va avea o pată pe cap sau pe bărbie, 27 Şi, cercetând-o preotul, se va vedea că ea este adâncită sub piele şi că părul de pe ea este gălbui şi subţire, preotul va declara pe unul ca acela necurat, că aceea este chelbe, lepră în cap, sau lepră în barbă. 28 Dacă însă preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea că ea nu este adâncită sub piele şi că părul de pe ea nu este gălbui, preotul va închide pe cel cu pata de chelbe şapte zile; 29 în ziua a şaptea preotul va cerceta pata iar şi, dacă chelbea nu s-a întins şi n-are părul de pe ea gălbui şi nici nu s-a adâncit chelbea sub piele, 30 Atunci să radă pielea, dar locul cu chelbe să nu-l radă, şi preotul să închidă pe cel cu pata a doua oară pentru şapte zile. 31 În ziua a şaptea preotul va cerceta din nou chelbea şi, dacă chelbea nu se va fi întins pe piele şi nu se va fi adâncit în piele, preotul va declara pe acela curat şi acela să-şi spele hainele sale şi va fi curat. 32 Iar dacă, după această curăţire a lui, chelbea va începe a se lăţi foarte tare pe piele, 33 Şi dacă preotul va vedea că chelbea se lăţeşte pe piele, atunci preotul să nu mai caute de e părul gălbui, că acela este necurat. 34 Dacă însă chelbea stă pe loc şi se iveşte pe ea păr negru, atunci chelbea a trecut, omul e curat şi preotul îl va declara curat. 35 Dacă un bărbat sau o femeie va avea pe pielea trupului pete, pete albe, 36 Şi dacă preotul va vedea că pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete, aceea e pecingine care a înflorit pe piele şi omul ce o are este curat. 37 Dacă cuiva i-a căzut părul de pe cap, aceea e pleşuvie şi omul este curat. 38 Dacă cuiva i-a căzut părul din partea de dinainte a capului, aceea este jumătate de pleşuvie şi omul e curat. 39 Iar dacă pe pleşuvia din partea de dinainte sau de dinapoi va fi pată albă sau roşiatică, atunci pe pleşuvia lui a înflorit lepra. 40 Preotul îl va cerceta şi de va vedea că faţa umflăturii de pe pleşuvia lui este albă sau roşiatică, semănând cu lepra, ce de obicei se iveşte pe pielea trupului,