Clădire Templul lui Solomon
| Cuvinte cheie secundare | clădire Construieşte împărăție regi samuel solomon templu testament unit vechi |
|---|---|
| Scriptures | 1 Kings 51 " Trecuse acum de amiază şi ei s-au zbuciumat mereu până la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire. Atunci a zis Ilie Tesviteanul către proorocii lui Baal: ""Daţi-vă acum la o parte, ca să-mi săvârşesc şi eu jertfa mea!"" şi s-au dat la o parte. 2 "" Atunci a zis Ilie către popor: ""Apropiaţi-vă de mine!"" Şi s-a apropiat tot poporul de el. Şi a făcut jertfelnicul Domnului ce fusese dărâmat; 3 "" A luat Ilie douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, către care a zis Domnul: ""Israel va fi numele tău!"" 4 " Şi a zidit din pietrele acelea jertfelnicul în numele Domnului, făcând împrejurul jertfelnicului şanţ în care încăpeau două măsuri de sămânţă, 5 A aşezat lemnele pe jertfelnic, a tăiat viţelul bucăţi şi le-a pus pe el. 6 " Şi a zis: ""Umpleţi patru cofe cu apă şi le turnaţi peste jertfa arderii de tot şi peste lemne!"" Şi au făcut aşa. Apoi a zis: ""Faceţi aceasta a doua oară!"" Şi au făcut la fel a doua oară. Şi a zis: ""Faceţi aşa şi a treia oară!"" 7 " Şi umbla apa împrejurul jertfelnicului şi şanţul se umpluse de apă. 8 " Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a strigat la cer şi a zis: ""Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău. 9 "" Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu Doamne eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inima la Tine!"" 10 " şi s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ. 11 " Şi tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu faţa la pământ şi a zis ""Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!"" 12 "" Iar Ilie le-a zis: ""Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei!"" Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo. 13 "" Apoi a zis Ilie către Ahab: ""Du-te de mănâncă şi bea, căci se aude vuiet de ploaie!"" 14 " Şi a plocat Ahab să mănânce şi să bea; iar Ilie s-a suit în vârful Carmelului şi s-a aplecat ta pământ până a atins genunchii au faţa sa. 15 " Şi a zis ucenicului său: ""Du-te şi te uită spre mare!"" Şi s-a dus el şi s-a uitat şi a zis: ""Nu văd nimic!"" El i-a zis: ""Du-te şi fă aceasta de şapte ori"". 16 "" Iar a şaptea oară a zis: ""Iată se ridică din mare un nor cât o palmă"". Iar Ilie a zis: ""Du-te şi spune lui Ahab: Înhamă şi fugi, ca să nu te apuce ploaia!"" 17 " Şi pe când grăbea el, cerul s-a întunecat de nori şi s-a pornit vijelie şi ploaie mare. Iar Ahab, suindu-se în căruţă, s-a dus la Izreel. 18 Iar mâna Domnului a fost peste Ilie, care, încingându-şi mijlocul, a alergat înaintea lui Ahab, până la Izreel. 1 Kings 61 Şi a spus Ahab Izabelei. tot ce a făcut Ilie şi cum a ucis pe toţi proorocii cu sabia. 2 " Atunci a trimis Izabela un vestitor la Ilie, ca să-i spună: ""Dacă tu eşti Ilie şi eu Izabela, aşa şi aşa să-mi facă dumnezeii, ba încă şi mai mult, dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face cu viaţa ta la fel cum ai făcut şi tu cu fiecare din ei!"" 3 " Când a auzit Ilie aceasta, s-a sculat şi a plecat, să-şi scape viaţa sa, şi a venit la Beer-Şeba, care este în Iuda, şi şi-a lăsat ucenicul acolo, 4 " Iar el s-a dus mai departe în pustiu, cale de o zi, şi s-a aşezat sub un ienupăr şi îşi ruga moartea, zicând: ""Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinţii mei!"" 5 "" Şi s-a culcat şi a adormit acolo sub ienupăr. Şi iată un înger l-a atins şi i-a zis: ""Scoală de mănâncă şi bea!"" 6 " Şi a căutat Ilie şi iată, la căpătâiul lui, o turtă coaptă în vatră şi un urcior cu apă. Şi a mâncat şi a băut şi a adormit iar. 7 " Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară, s-a atins de el şi a zis: ""Scoată de mănâncă şi bea, că lungă-ţi este calea!"" 8 " Şi s-a sculat Ilie şi a mâncat şi a bătut şi întărindu-se cu acea mâncare, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, până la Horeb, muntele lui Dumnezeu. 9 " Şi a intrat acolo într-o peşteră şi a rămas acolo. Şi iată cuvântul Domnului a fost către el şi i-a zis: ""Ce faci aici, Ilie?"" 10 "" Iar Ilie a zis: ""Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur, dar caută să ia şi sufletul meu!"" 11 "" A zis Domnul: ""Ieşi şi stai pe munte înaintea feţei Domnului! Că iată Domnul va trece; şi înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munţii şi va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur; 12 "" După cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin şi acolo va fi Domnul"". 13 "" Auzind aceasta, Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia lui şi a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi a fost către el un glas care i-a zis: ""Ce faci aici, Ilie?"" 14 "" Iar el a zis: ""Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, că au părăsit fiii lui Israel legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia; numai eu singur am rămas, dar caută să ia şi sufletul meu!"" 15 "" Şi a zis Domnul: ""Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael; 16 " Pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău! 17 Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei. 18 " Eu însă mi-am oprit dintre Israeliţi şapte mii de bărbaţi; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat înaintea lui Baal şi buzele tuturor acestora nu l-au sărutat!"" 19 " Atunci a plecat Ilie de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arând; acesta avea douăsprezece perechi de boi la pluguri şi la perechea a douăsprezecea era el însuşi. Şi Ilie a trecut pe lângă el aruncându-i mantia. 20 " Atunci a lăsat Elisei boii şi a alergat după Ilie, zicând: ""Lasă-mă să merg să sărut pe tatăl şi pe mama mea şi voi veni după tine!"" Iar el i-a zis: ""Du-te şi vino înapoi, că ce-am făcut e făcut!"" 21 " Plecând de la el, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat şi, făcând foc cu plugul boilor, a fript carnea lor şi au împărţit-o la oameni şi au mâncat-o. Iar el s-a sculat şi s-a dus după Ilie şi a început să-i slujească. 22 Benhadad, regele Siriei, şi-a adunat oştirea sa; şi s-au însoţit cu el treizeci şi doi de regi, cu cai şi care de război. Şi s-a dus şi a împresurat Samaria şi s-a războit împotriva ei. 23 Atunci a trimis soli la Ahab, regele lui Israel, în cetate şi a zis: 24 " ""Aşa zice Benhadad: Argintul tău şi aurul tău este al meu, femeile tale şi fiii tăi cei frumoşi sunt ai mei!"" 25 "" Iar regele lui Israel a răspuns şi a zis: ""După cuvântul tău să fie, domnul meu rege. Eu şi toate ale mele ale tale să fie!"" 26 "" Şi s-au întors solii şi au zis: ""Aşa zice Benhadad: Am trimis la tine ca să-ţi spună: Argintul şi aurul tău, femeile şi fiii tăi să mi le dai! 27 "" De aceea mâine, pe vremea aceasta, voi trimite robii mei la tine, iar ei îţi vor scotoci casa ta şi casele slugilor tale şi pe tot ce este mai scump în ochii tăi vor pune mâna şi vor lua!"" 28 "" Atunci a chemat regele lui Israel pe toţi bătrânii ţării şi a zis: ""Luaţi seama şi vedeţi că îmi caută mereu pricină; când a trimis la mine pentru femeile mele şi pentru fiii mei şi pentru argintul meu şi pentru aurul meu, eu nu l-am respins!"" 29 "" Şi au zis toţi bătrânii şi tot poporul: ""Să nu-l asculţi, nici să nu te învoieşti!"" 30 "" Şi a zis el solilor lui Benhadad: ""Spuneţi domnului meu, regele: Toate lucrurile pentru care ai trimis la robul tău ia început sunt gata să le fac; dar acest lucru nu pot să-l fac!"" Şi au plecat solii şi au dus răspunsul. 31 "" Şi a trimis Benhadad la el, ca să-i spună: ""Asta şi asta să-mi facă mie dumnezeii şi aşa să mă pedepsească, dacă ţărâna Samariei are să ajungă să umple pumnii tuturor oamenilor care au să vină cu mine!"" 32 "" şi a răspuns regele lui Israel şi a zis: ""Spuneţi să nu se laude cel ce se încinge ca cel ce se descinge"". 33 "" Când a primit acest răspuns, Benhadad era la ospăţ în corturi, cu ceilalţi regi. Şi a zis robilor săi: ""Împresuraţi cetatea!"" Şi au împresurat-o. 34 "" Dar iată un prooroc s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, şi a zis: ""Aşa zice Domnul: Vezi toată mulţimea aceasta mare? Iată, Eu ţi-o dau astăzi în mână, ca să cunoşti că Eu sunt Domnul. 35 "" Iar Ahab a zis: ""Prin cine?"" Răspuns-a acela: ""Aşa zice Domnul: Prin slugile căpeteniilor de peste ţinuturi!"" Şi a zis Ahab: ""Cine va începe lupta?"" Iar acela a zis: ""Tu!"" 36 " Atunci a numărat Ahab slugile căpeteniilor de peste ţinuturi, şi s-au găsit două sute treizeci şi două; după ei a numărat şi tot poporul şi toţi fiii lui Israel au fost şapte mii. 37 Şi au ieşit la război pe la amiază. Iar Benhadad băuse până se îmbătase în corturi cu cei treizeci şi doi de regi, care-i dăduseră ajutor. 38 Şi au ieşit la război mai întâi slugile căpeteniilor de peste ţinuturi. Şi a trimis Benhadad pe unii din ai lui, şi aceştia i-au făcut cunoscut că oamenii din Samaria au ieşit la război. 2 Chronicles 21 Now Solomon purposed to build a temple for the name of the LORD, and a royal palace for himself. 2 And Solomon assigned 70,000 men to bear burdens and 80,000 to quarry in the hill country, and 3,600 to oversee them. 3 And Solomon sent word to Hiram the king of Tyre: “As you dealt with David my father and sent him cedar to build himself a house to dwell in, so deal with me. 4 Behold, I am about to build a house for the name of the LORD my God and dedicate it to him for the burning of incense of sweet spices before him, and for the regular arrangement of the showbread, and for burnt offerings morning and evening, on the Sabbaths and the new moons and the appointed feasts of the LORD our God, as ordained forever for Israel. 5 The house that I am to build will be great, for our God is greater than all gods. 6 But who is able to build him a house, since heaven, even highest heaven, cannot contain him? Who am I to build a house for him, except as a place to make offerings before him? 7 So now send me a man skilled to work in gold, silver, bronze, and iron, and in purple, crimson, and blue fabrics, trained also in engraving, to be with the skilled workers who are with me in Judah and Jerusalem, whom David my father provided. 8 Send me also cedar, cypress, and algum timber from Lebanon, for I know that your servants know how to cut timber in Lebanon. And my servants will be with your servants, 9 to prepare timber for me in abundance, for the house I am to build will be great and wonderful. 10 I will give for your servants, the woodsmen who cut timber, 20,000 cors of crushed wheat, 20,000 cors of barley, 20,000 baths of wine, and 20,000 baths of oil.” 11 Then Hiram the king of Tyre answered in a letter that he sent to Solomon, “Because the LORD loves his people, he has made you king over them.” 12 Hiram also said, “Blessed be the LORD God of Israel, who made heaven and earth, who has given King David a wise son, who has discretion and understanding, who will build a temple for the LORD and a royal palace for himself. 13 “Now I have sent a skilled man, who has understanding, Huram-abi, 14 the son of a woman of the daughters of Dan, and his father was a man of Tyre. He is trained to work in gold, silver, bronze, iron, stone, and wood, and in purple, blue, and crimson fabrics and fine linen, and to do all sorts of engraving and execute any design that may be assigned him, with your craftsmen, the craftsmen of my lord, David your father. 15 Now therefore the wheat and barley, oil and wine, of which my lord has spoken, let him send to his servants. 16 And we will cut whatever timber you need from Lebanon and bring it to you in rafts by sea to Joppa, so that you may take it up to Jerusalem.” 17 Then Solomon counted all the resident aliens who were in the land of Israel, after the census of them that David his father had taken, and there were found 153,600. 18 Seventy thousand of them he assigned to bear burdens, 80,000 to quarry in the hill country, and 3,600 as overseers to make the people work. |