Israeliţii ca sclavi
| Cuvinte cheie | Babylonian exile captivi Fall of Jerusalem Ierusalim Israeliţii Iuda Nabucodonosor |
|---|---|
| Cuvinte cheie secundare | asediu captivitate deportation Esther exil Ezra întoarcere lamenta prophetic judgment temple destruction testament vechi Vechiul Testament |
| Cuvinte cheie terțiare | burning city city walls covenant judgment familii Judah captivity pocăinţă rămăşiţă siege engines soldaţi |
| Scriptures | 2 Chronicles 36 2 Chronicles 36:17-21 2 Kings 25 2 Kings 25:21 2 Kings 25:8-12 Jeremiah 25 Jeremiah 25:8-11 Jeremiah 39:8-10 Lamentations 1:3 2 Chronicles 361 The people of the land took Jehoahaz the son of Josiah and made him king in his father's place in Jerusalem. 2 Jehoahaz was twenty-three years old when he began to reign, and he reigned three months in Jerusalem. 3 Then the king of Egypt deposed him in Jerusalem and laid on the land a tribute of a hundred talents of silver and a talent of gold. 4 And the king of Egypt made Eliakim his brother king over Judah and Jerusalem, and changed his name to Jehoiakim. But Neco took Jehoahaz his brother and carried him to Egypt. 5 Jehoiakim was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned eleven years in Jerusalem. He did what was evil in the sight of the LORD his God. 6 Against him came up Nebuchadnezzar king of Babylon and bound him in chains to take him to Babylon. 7 Nebuchadnezzar also carried part of the vessels of the house of the LORD to Babylon and put them in his palace in Babylon. 8 Now the rest of the acts of Jehoiakim, and the abominations that he did, and what was found against him, behold, they are written in the Book of the Kings of Israel and Judah. And Jehoiachin his son reigned in his place. 9 Jehoiachin was eighteen years old when he became king, and he reigned three months and ten days in Jerusalem. He did what was evil in the sight of the LORD. 10 In the spring of the year King Nebuchadnezzar sent and brought him to Babylon, with the precious vessels of the house of the LORD, and made his brother Zedekiah king over Judah and Jerusalem. 11 Zedekiah was twenty-one years old when he began to reign, and he reigned eleven years in Jerusalem. 12 He did what was evil in the sight of the LORD his God. He did not humble himself before Jeremiah the prophet, who spoke from the mouth of the LORD. 13 He also rebelled against King Nebuchadnezzar, who had made him swear by God. He stiffened his neck and hardened his heart against turning to the LORD, the God of Israel. 14 All the officers of the priests and the people likewise were exceedingly unfaithful, following all the abominations of the nations. And they polluted the house of the LORD that he had made holy in Jerusalem. 15 The LORD, the God of their fathers, sent persistently to them by his messengers, because he had compassion on his people and on his dwelling place. 16 But they kept mocking the messengers of God, despising his words and scoffing at his prophets, until the wrath of the LORD rose against his people, until there was no remedy. 17 Therefore he brought up against them the king of the Chaldeans, who killed their young men with the sword in the house of their sanctuary and had no compassion on young man or virgin, old man or aged. He gave them all into his hand. 18 And all the vessels of the house of God, great and small, and the treasures of the house of the LORD, and the treasures of the king and of his princes, all these he brought to Babylon. 19 And they burned the house of God and broke down the wall of Jerusalem and burned all its palaces with fire and destroyed all its precious vessels. 20 He took into exile in Babylon those who had escaped from the sword, and they became servants to him and to his sons until the establishment of the kingdom of Persia, 21 to fulfill the word of the LORD by the mouth of Jeremiah, until the land had enjoyed its Sabbaths. All the days that it lay desolate it kept Sabbath, to fulfill seventy years. 22 Now in the first year of Cyrus king of Persia, that the word of the LORD by the mouth of Jeremiah might be fulfilled, the LORD stirred up the spirit of Cyrus king of Persia, so that he made a proclamation throughout all his kingdom and also put it in writing: 23 “Thus says Cyrus king of Persia, ‘The LORD, the God of heaven, has given me all the kingdoms of the earth, and he has charged me to build him a house at Jerusalem, which is in Judah. Whoever is among you of all his people, may the LORD his God be with him. Let him go up.’” 2 Chronicles 3617 Therefore he brought up against them the king of the Chaldeans, who killed their young men with the sword in the house of their sanctuary and had no compassion on young man or virgin, old man or aged. He gave them all into his hand. 18 And all the vessels of the house of God, great and small, and the treasures of the house of the LORD, and the treasures of the king and of his princes, all these he brought to Babylon. 19 And they burned the house of God and broke down the wall of Jerusalem and burned all its palaces with fire and destroyed all its precious vessels. 20 He took into exile in Babylon those who had escaped from the sword, and they became servants to him and to his sons until the establishment of the kingdom of Persia, 21 to fulfill the word of the LORD by the mouth of Jeremiah, until the land had enjoyed its Sabbaths. All the days that it lay desolate it kept Sabbath, to fulfill seventy years. 2 Kings 251 Urie Heteul; Zabad, fiul lui Ahlai; 2 Adina, fiul lui Şiza Rubenitul, căpetenia Rubeniţilor care avea sub el treizeci de inşi, 3 Hanan, fiul lui Maaca; Iosafat din Mitni, 4 Uzia din Aştarot; Şama şi Iehiel, fiii lui Hotam din Aroer, 5 Iediael, fiul lui Şimri şi Ioha, fratele lui Tiţitul, 6 Eliel din Mahavim, Ieribai şi Ioşavia, fiii lui Elnaam şi Itma Moabitul, 7 Eliel, Obed şi Iaasiel din Meţoba. 8 Iată pe cei care au mai mers la David în Ţiclag, pe când stătea el încă ascuns de Saul, fiul lui Chiş. Aceştia erau dintre vitejii care ajutaseră la luptă. 9 Ei erau arcaşi, aruncau pietre şi cu dreapta şi cu stânga şi din arcuri trăgeau cu săgeţi şi făceau parte dintre Veniamineni, fraţii lui Saul, şi anume: 10 Căpetenia Ahiezer, apoi Ioaş, fiii lui Şemaa din Ghibeea, Ieziel şi Pelet, fiii lui Azmavet, Beraca şi Iehu din Anatot; 11 Işmaia Ghibeoneanul, un viteaz dintre cei treizeci şi căpetenie peste treizeci; Ieremia, Iahaziel, Iohanan şi Iozabad din Ghedera; 12 Eluzai, Ierimot, Bealia, Şemaria şi Şefatia Harifianul; 13 Elcana, Işia, Azareel, Ioezer şi Iaşobeam, Coreiţi; 14 Ioela şi Zebadia, fiii lui Ieroham din Ghedor. 15 Din Gaditeni au trecut la David, în cetatea din pustie, oameni curajoşi, războinici şi înarmaţi cu scut şi suliţă, cu faţa lor ca faţa leului şi iuţi ca şi căprioarele din munţi şi anume: 16 Căpetenia Ezer, al doilea Obadia şi al treilea Eliab; 17 Al patrulea Maşmana, al cincilea Ieremia, 18 Al şaselea Atai, al şaptelea Eliel, 19 Al optulea Iohanan şi al nouălea Elzabad, 20 Al zecelea Ieremia şi al unsprezecelea Macbanai. 21 Aceştia sunt din fiii lui Gad şi erau căpetenii în oştire: cei mai mici, peste sute şi cei mai mari, peste mii. 22 Aceştia au trecut Iordanul în luna întâi, când el iese din matca sa, şi au alungat pe toţi cei ce locuiau pe văi, spre răsărit şi apus. 23 Au mai venit de asemenea şi dintre fiii lui Veniamin şi ai lui Iuda în cetate, la David. 24 " Iar David a ieşit în întâmpinarea lor şi le-a zis: ""De aţi venit cu pace, ca să-mi ajutaţi, atunci să fie în mine şi în voi o singură inimă; iar de aţi venit ca prin vicleşug să mă daţi vrăjmaşilor mei, atunci, cum nu este prihană în mâinile mele, va vedea şi va judeca Dumnezeul părinţilor noştri"". 25 "" Atunci a cuprins Duhul pe Amasai, căpetenia celor treizeci şi a zis: ""Suntem cu tine, Davide, şi pacea să fie cu tine, fiul lui Iesei! Pace ţie şi pace celor ce-ţi ajută, că îţi ajută Dumnezeul tău"". Şi i-a primit David şi i-a pus în capul oştirii. 26 "" Şi din tribul lui Manase au trecut unii la David, când mergea el cu Filistenii la război contra lui Saul, dar nu l-au ajutat, pentru că conducătorii Filistenilor, sfătuindu-se, l-au trimis înapoi, zicând: ""Pentru primejduirea capului nostru, el va trece la domnul său Saul"". 27 " După ce s-a întors el la Ţiclag, au trecut la dânsul din ai lui Manase: Adnah, Iozabad, Iediael, Micael, Iozabad, Elihu şi Ţiltai, căpetenii peste mii în Manase. 28 Aceştia au ajutat lui David contra năvălitorilor, căci toţi aceştia erau oameni viteji şi căpetenii în oştire. 29 Astfel în fiecare zi veneau lui David în ajutor până întru atât, încât tabăra lui ajunsese mare, ca o tabără a lui Dumnezeu. 30 Iată acum numărul căpeteniilor de oştire, care au venit la David în Hebron, ca să-i încredinţeze domnia lui Saul, după cuvântul Domnului: 2 Kings 2521 Aceştia sunt din fiii lui Gad şi erau căpetenii în oştire: cei mai mici, peste sute şi cei mai mari, peste mii. 2 Kings 258 Iată pe cei care au mai mers la David în Ţiclag, pe când stătea el încă ascuns de Saul, fiul lui Chiş. Aceştia erau dintre vitejii care ajutaseră la luptă. 9 Ei erau arcaşi, aruncau pietre şi cu dreapta şi cu stânga şi din arcuri trăgeau cu săgeţi şi făceau parte dintre Veniamineni, fraţii lui Saul, şi anume: 10 Căpetenia Ahiezer, apoi Ioaş, fiii lui Şemaa din Ghibeea, Ieziel şi Pelet, fiii lui Azmavet, Beraca şi Iehu din Anatot; 11 Işmaia Ghibeoneanul, un viteaz dintre cei treizeci şi căpetenie peste treizeci; Ieremia, Iahaziel, Iohanan şi Iozabad din Ghedera; 12 Eluzai, Ierimot, Bealia, Şemaria şi Şefatia Harifianul; Jeremiah 251 " Cuvântul care a fost către Ieremia pentru tot poporul iudeu, în anul al patrulea al lui Ioiachim, fiut lui Iosia, regele lui Iuda sau în anul întâi al lui Nabucodonosor, regele Babilonului 2 Pe care cuvânt l-a rostit proorocul Ieremia către tot poporul iudeu şi către toţi locuitorii Ierusalimului: 3 " ""De la anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, şi până în ziua aceasta - timp de douăzeci şi trei de ani - a fost cuvântul Domnului către mine. Şi eu de dimineaţa până seara v-am vorbit, dar voi n-aţi ascultat. 4 " Trimis-a Domnul la noi necontenit pe toţi robii Săi prooroci şi voi n-aţi ascultat, nici v-aţi plecat urechea ca să-i ascultaţi. 5 Vi s-a zis: Să se întoarcă fiecare de la calea sa cea rea şi de la faptele sale cele urâte, şi veri trăi în ţara pe care Domnul a dat-o vouă şi părinţilor voştri din veac în veac. 6 Şi să nu umblaţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi şi să vă închinaţi lor, şi să nu Mă mâniaţi cu faptele mâinilor voastre, şi nu vă voi face nici un fel de rău. 7 Voi însă nu M-aţi ascultat, zice Domnul, ci M-aţi mâniat eu faptele mâinilor voastre, spre răul vostru. 8 De aceea, aşa zice Domnul Savaot: Pentru că n-aţi ascultat cuvintele Mele, 9 Iată, voi trimite să aducă toate neamurile de la miazănoapte, zice Domnul; şi voi trimite la Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ca să le aducă împotriva acestei ţări şi a locuitorilor ei şi împotriva tuturor neamurilor dimprejur pe care le voi pustii, 1e voi înspăimânta, le voi face de râs şi de ocară veşnică. 10 Nu vor mai putea avea glas de bucurie şi glas de veselie, glasul mirelui şi glasul miresei, uruitul pietrelor de moară şi lumina sfeşnicului. 11 Toată ţara aceasta va fi pustiită şi jefuită; popoarele acestea vor sluji regelui Babilonului şaptezeci de ani. 12 Iar când se vor împlini şaptezeci de ani, voi pedepsi pe regele Babilonului şi pe poporul acela, zice Domnul, pentru necredinţa lor, şi ţara Caldeilor o voi pedepsi şi o voi face pustie pentru totdeauna. 13 Voi împlini asupra ţării acesteia toate cuvintele Mele pe care le-am rostit împotriva ei; tot ce-i scris în cartea aceasta şi ceea ce Ieremia a proorocit împotriva tuturor neamurilor. 14 Pentru că şi pe ele le vor robi multe popoare şi regi mari şi le voi răsplăti după purtarea lor şi după faptele mâinilor lor. 15 " Că aşa mi-a zis Domnul Dumnezeul lui Israel: ""Ia din mâna Mea cupa aceasta cu vinul urgiei şi adapă cu ea toate popoarele la care te voi trimite; 16 "" Acelea vor bea şi se vor clătina şi vor înnebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite asupra lor!"" 17 " Şi am luat cupa din mâna Domnului şi am dat să bea tuturor neamurilor, la care m-a trimis Domnul. 18 Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, regilor lui şi căpeteniilor lui, spre pustiire şi groază, spre batjocură şi blestem, precum se şi vede astăzi; 19 Lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, căpeteniilor lui şi întregului popor al lui; 20 La toată Arabia, tuturor regilor ţării Uţ, tuturor regilor ţării Filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului şi rămăşiţelor din Aşdod; 21 Edomului, Moabului şi fiilor lui Amon; 22 Tuturor regilor Tirului, tuturor regilor Sidonului şi regilor insulelor care sunt dincolo de mare: 23 Dedanului şi Temei, Buzului şi tuturor care-şi rad tâmplele; 24 Tuturor regilor Arabiei şi tuturor regilor popoarelor amestecate, care locuiesc în pustiu; 25 Tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului şi tuturor regilor Mediei; 26 Tuturor regilor de la miazănoapte, de aproape sau de departe, unora şi altora, şi tuturor regatelor lumii, care se află pe faţa pământului; iar regele Şişacului va bea după ei. 27 " Şi să le zici: ""Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Beţi şi vă îmbătaţi, vărsaţi şi cădeţi şi nu vă ridicaţi la vederea sabiei pe care o trimit Eu asupra voastră!"" 28 " Iar de nu vor vrea să ia cupa din mâna ta, ca să bea, să le zici: 29 " ""Aşa grăieşte Domnul Savaot: Trebuie să beţi numaidecât, pentru că încep să aduc nenorocire asupra cetăţii acesteia, peste care s-a chemat numele Meu. Să rămâneţi voi nepedepsiţi? Nu, nu veţi rămâne nepedepsiţi, căci voi chema sabie asupra tuturor celor ce locuiesc pe pământ"", zice Domnul Savaot. 30 "" De aceea prooroceşte asupra lor toate cuvintele acestea şi le zi: ""Domnul va striga cu putere de sus şi din locaşul sfinţeniei Sale Îşi va ridica glasul Său; va striga cu putere împotriva păşunii Sale; va striga, ca cei ce calcă în teasc, tuturor celor ce locuiesc pe pământ. 31 "" Zgomotul va ajunge până la marginea pământului, căci Domnul deschide procesul neamurilor; intră la judecată cu tot trupul şi pe cei nelegiuiţi îi va da sabiei"", zice Domnul. 32 "" Aşa zice Domnul Savaot: ""Iată nenorocirea se întinde de la neam la neam şi vijelie mare se ridică de la marginile pământului. 33 " Şi în ziua aceea, cei loviţi de Domnul vor zăcea de la un capăt la celălalt al pământului şi nu vor fi bociţi, nici nu vor fi adunaţi şi îngropaţi, ci vor sta ca gunoiul pe faţa pământului: 34 Plângeţi, păstori, şi suspinaţi şi tăvăliţi-vă în cenuşă, stăpâni ai turmei, că s-au împlinit zilele, ca să fiii junghiaţi şi împrăştiaţi. 35 Atunci veţi cădea ca berbecii aleşi. Nu va fi adăpost pentru păstori, nici scăpare pentru stăpânii turmei. 36 Ascultaţi strigătul păstorilor şi urletul stăpânilor turmei, că Domnul a pustiit păşunea lor. 37 Şi câmpiile cele paşnice sunt pustiite de urgia mâniei Domnului. 38 " Părăsitu-şi-a el locaşul său, ca un leu, şi ţara lor s-a pustiit de urgia pustiitorului şi de mânia aprinsă a Domnului"". Jeremiah 258 De aceea, aşa zice Domnul Savaot: Pentru că n-aţi ascultat cuvintele Mele, 9 Iată, voi trimite să aducă toate neamurile de la miazănoapte, zice Domnul; şi voi trimite la Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ca să le aducă împotriva acestei ţări şi a locuitorilor ei şi împotriva tuturor neamurilor dimprejur pe care le voi pustii, 1e voi înspăimânta, le voi face de râs şi de ocară veşnică. 10 Nu vor mai putea avea glas de bucurie şi glas de veselie, glasul mirelui şi glasul miresei, uruitul pietrelor de moară şi lumina sfeşnicului. 11 Toată ţara aceasta va fi pustiită şi jefuită; popoarele acestea vor sluji regelui Babilonului şaptezeci de ani. Jeremiah 398 Casa regelui şi casele poporului le-au ars Caldeii cu foc, iar zidurile Ierusalimului le-au dărâmat. 9 Restul poporului, care rămăsese în cetate, pe fugarii, care trecuseră la el şi pe celălalt popor ce mai rămăsese, Nebuzaradan, căpetenia gărzii regelui, i-a dus robi în Babilon. 10 Pe cei săraci din popor, care nu aveau nimic, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a lăsat în pământul lui Iuda şi tot atunci le-a dat viile şi ţarinile. Lamentations 13 Iuda s-a dus în robie, la suferinţă şi la muncă grea; sălăşluieşte printre neamuri şi nu-şi află odihnă. Toţi asupritorii lui l-au prins la strâmtorare. |