15 Dar Iisus, ştiind că vor să vină să îl ia cu de-a sila să îl facă rege, a plecat iar pe munte, singur.16 Când a venit seara, ucenicii lui au coborât la mare17 şi, după ce s-au urcat în barcă, mergeau de partea cealaltă a mării, spre Capernaum. Se făcuse deja întuneric şi Iisus nu venise încă la ei.18 Şi marea era agitată, fiindcă bătea un vânt puternic.19 Iar după ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, l-au văzut pe Iisus umblând pe mare şi venind aproape de barcă, şi s-au speriat.20 Dar Iisus le-a spus: „Eu sunt, nu vă temeţi.”21 Când au vrut să îl ia în barcă, barca a ajuns îndată la ţărmul spre care se îndreptau.
Mark 6
45 Îndată după aceea Iisus i-a silit pe ucenicii săi să intre în corabie şi să meargă înaintea lui pe partea cealaltă, spre Betsaida, cât timp El va da drumul mulţimii.46 Iar după ce le-a dat drumul, s-a dus pe munte ca să se roage.47 Se făcuse seară şi corabia lor era în mijlocul mării, iar El era singur pe ţărm.48 Văzându-i cum se chinuiau vâslind, fiindcă vântul le era potrivnic, cam pe la a patra strajă din noapte, Iisus a venit către ei mergând pe mare şi voia să treacă pe lângă ei.49 Dar ei, când l-au văzut că merge pe mare, au crezut că este o nălucă şi au început să ţipe,50 căci l-au văzut toţi şi s-au tulburat. Iisus a vorbit însă îndată cu ei şi le-a zis: „Îndrăzniţi, Eu sunt! Nu vă temeţi!”51 Şi s-a suit la ei în corabie şi vântul s-a potolit. Ei erau foarte uimiţi în sinea lor,52 pentru că nu pricepuseră nimic din înmulţirea pâinilor, iar inima le era împietrită.53 După ce au trecut marea, au ajuns în ţinutul Ghenezaretului şi au tras la ţărm.54 Şi numai ce a ieşit din corabie, că îndată l-au şi cunoscut.
