1 Atunci când cineva dintre voi are o plângere împotriva celuilalt, îndrăzneşte să se ducă să se judece înaintea celor nedrepţi şi nu se duce la cei sfinţi?2 Oare nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Iar dacă lumea va fi judecată de voi, sunteţi cumva nevrednici să fiţi judecători ai unor lucruri atât de mici?3 Nu ştiţi că şi pe îngeri îi vom judeca? Şi atunci, de ce nu şi lucrurile vieţii acesteia?4 Dacă aveţi de judecat ceva din lucrurile vieţii, îi puneţi cumva drept judecători pe cei care nu înseamnă nimic în Biserică?5 Spre ruşinea voastră o spun. Nu este oare nimeni între voi înţelept ca să poată judeca între fraţii săi?6 La voi însă se judecă frate cu frate şi, mai mult, înaintea celor necredincioşi!7 Deja faptul că vă judecaţi unul cu altul este înjositor pentru voi. De ce n-aţi rămâne mai degrabă nedreptăţiţi? De ce n-aţi suferi mai bine pagubă?8 Dar voi înşivă sunteţi cei care nedreptăţiţi şi păgubiţi pe alţii, mai ales pe fraţi.9 Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Şi nici desfrânaţii, nici idolatrii, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii,10 nici hoţii, nici lacomii, nici beţivii, nici bârfitorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.11 Şi unii dintre voi aţi fost aşa. Dar v-aţi spălat, v-aţi sfinţit, aţi fost făcuţi drepţi în numele Domnului nostru Iisus Hristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.12 „Toate îmi sunt îngăduite”, dar nu toate sunt de folos. „Toate îmi sunt îngăduite”, dar nu mă voi lăsa stăpânit de nimic.13 „Mâncărurile sunt pentru pântece” şi „pântecele pentru mâncăruri”, iar Dumnezeu le va nimici pe amândouă. Trupul, însă, nu este pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul pentru trup;14 Iar Dumnezeu l-a înviat şi pe Domnul şi ne va învia şi pe noi prin puterea sa.15 Nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădulare ale lui Hristos? Voi lua aşadar mădularele lui Hristos pentru a le face mădulare ale unei desfrânate? Niciodată!16 Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de o desfrânată este un singur trup cu ea? Căci cei doi, zice Scriptura, vor fi un singur trup.17 Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un singur duh cu El.18 Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care îl va face omul este în afară de trup. Cel ce se desfrânează însă păcătuieşte chiar în trupul său.19 Nu ştiţi că trupul vostru este templu al celui ce este în voi, al Duhului Sfânt, pe care îl aveţi de la Dumnezeu, şi că voi nu sunteţi ai voştri?20 Şi asta pentru că aţi fost cumpăraţi cu preţ mare. Slăviţi-l, aşadar, pe Dumnezeu în trupul vostru.
1 Corinthians 9
1 Nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? Nu l-am văzut eu pe Iisus, Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrarea mea în Domnul?2 Dacă altora nu le sunt apostol, vouă cu siguranţă vă sunt; pentru că voi sunteţi pecetea slujirii mele de apostol în Domnul.3 Aceasta este apărarea mea împotriva celor ce mă judecă:4 Nu avem oare libertatea să mâncăm şi să bem?5 Nu avem oare libertatea de a lua împreună cu noi o femeie dintre creştine, aşa cum au şi ceilalţi apostoli, fraţii Domnului sau Chefa?6 Sau numai eu şi Barnaba nu avem libertatea să nu lucrăm?7 Cine slujeşte vreodată în oaste pe banii lui? Cine sădeşte o vie şi nu mănâncă din roadele ei? Sau cine păstoreşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei?8 Şi oare eu spun acestea numai după judecata omenească? Nu spune şi Legea acelaşi lucru?9 Căci în Legea lui Moise stă scris: Să nu legi gura boului care treieră! Oare de boi se îngrijeşte Dumnezeu?10 Sau, de fapt, este vorba despre noi? Cu siguranţă că pentru noi s-a scris aceasta. Pentru că cine ară trebuie să are cu nădejde şi cine seceră trebuie să treiere cu nădejdea că va avea şi el parte de cele nădăjduite.11 Dacă noi am semănat cele duhovniceşti, e mare lucru dacă vom secera din bunurile voastre pământeşti?12 Dacă alţii au parte de această libertate oare nu cu atât mai mult avem şi noi? Dar nu ne-am folosit de această libertate, ci răbdăm orice, ca să nu ridicăm nici o piedică în calea evangheliei lui Hristos.13 Nu ştiţi că cei ce săvârşesc slujbele sfinte mănâncă din lucrurile aduse la templu? Sau că cei ce slujesc la altar au parte din lucrurile aduse la altar?14 Tot aşa a poruncit şi Domnul celor ce vestesc evanghelia: să trăiască din roadele evangheliei.15 Dar eu nu m-am folosit deloc de toate acestea. Şi nu v-am scris acestea ca să faceţi la fel şi cu mine; fiindcă eu aleg mai degrabă să mor, decât să-mi răpească cineva acest motiv de laudă.16 Căci dacă vestesc evanghelia nu am de ce să mă laud, fiindcă e datoria mea să o vestesc; şi vai de mine dacă nu aş vesti-o!17 Dacă o vestesc de bună voie, am o răsplată; iar dacă o fac fără să vreau, este totuşi o slujire care mi-a fost încredinţată.18 Deci care este plata mea? Aceea că eu vestesc evanghelia şi o pun înaintea oamenilor fără să primesc ceva de la ei şi fără să mă folosesc de dreptul pe care mi-l dă evanghelia.19 Căci, deşi sunt liber faţă de toate, am slujit ca un rob tuturor, ca să-i câştig pe cât mai mulţi.20 Şi m-am făcut iudeu cu iudeii, ca să îi câştig pe iudei; cu cei de sub Lege ca unul ce este sub Lege, deşi eu însumi nu sunt sub Lege, ca să-i câştig pe cei de sub Lege;21 Pentru cei din afara Legii am fost ca unul din afara Legii, deşi nu sunt în afara Legii lui Dumnezeu, ci în legea lui Hristos, ca să îi câştig pe cei din afara Legii.22 Pentru cei slabi m-am făcut ca unul slab, ca să îi câştig pe cei slabi; cu toţi m-am făcut toate, ca, în orice chip, măcar pe unii să îi mântuiesc.23 Şi toate le fac pentru evanghelie, ca să fiu părtaş la ea.24 Nu ştiţi că cei ce aleargă în arenă, aleargă toţi, dar numai unul ia premiul? Astfel, dar, să alergaţi şi voi, ca să-l luaţi!25 Toţi cei ce se luptă se abţin de la toate lucrurile, şi ei fac aceasta ca să câştige o cunună care piere, noi însă să alergăm pentru cununa care nu piere!26 Eu aşa alerg, acum, nu la întâmplare; aşa mă şi lupt, nu lovind în gol.27 Dimpotrivă, îmi trudesc trupul şi mi-l supun, ca nu cumva, după ce am vestit aceste lucruri celorlalţi, eu însumi să ajung nevrednic de ele.
