David şi Goliat
Cuvinte cheie | David goliat |
---|---|
Cuvinte cheie secundare | armată arunca cioban băiat credinţă familie filistin istorie luptă piatră pietre praştie Rege Saul suliţă victorie |
Scriptures | 1 Samuel 17 |
1 Samuel 171 " Şi a venit Mefiboşet, fiul lui Ionatan, la David şi, căzând cu faţa la pământ, s-a închinat regelui. Şi a zis regele: ""Mefiboşet!"" ""Da, robul tău!"" a răspuns acesta.2 "" ""Nu te teme, a zis regele David, că eu îţi voi arăta milă pentru tatăl tău, Ionatan, şi-ţi voi întoarce toate ţarinile lui Saul, bunicul tău, şi tu vei mânca totdeauna pâine la masa mea"".3 "" Atunci s-a închinat Mefiboşet şl a zis: ""Ce este robul tău, de ai căutat tu la un asemenea câine mort, cum sunt eu?""4 "" Regele însă a chemat pe Ţiba, sluga lui Saul, şi i-a zis: ""Toate câte au fost ale lui Saul şi ale întregii lui case le dau fiului stăpânului tău:5 "" Deci lucrează pentru el pământul, tu cu fiii tăi şi cu robii tăi, şi strânge roadele lui, ca fiul stăpânului tău să aibă pâine de hrană. Mefiboşet, fiul stăpânului tău, va mânca totdeauna la masa mea"".6 "" Ţiba avea cincisprezece feciori şi douăzeci de robi. Şi a zis Ţiba către rege: ""Tot ce porunceşte regele, stăpânul meu, robului său, robul tău va îndeplini"".7 " Şi mânca Mefiboşet la masa lui David, ca unul din copiii regelui. Mefiboşet avea un copil mic cu numele Micha. Şi toţi cei ce trăiau în casa lui Ţiba erau slugile lui Mefiboşet.8 Iar Mefiboşet era olog. Trăia în Ierusalim şi mânca totdeauna la masa regelui.9 Trecând câtăva vreme, a murit regele Amoniţilor, iar în locul lui s-a făcut rege Hanun, fiul lui.10 " Atunci a zis David: ""Voi arăta milă lui Hanun, fiul lui Nahaş, pentru binefacerea ce mi-a arătat tatăl său"". Apoi a trimis David pe slugile sale să mângâie pe Hanun de moartea tatălui său. Şi au venit slugile lui David în ţara Amoniţilor.11 "" Însă căpeteniile Amoniţilor au zis către Hanun, domnul lor: ""Socotiţi, oare, că David din dragoste către tatăl tău a trimis mângâietori la tine? Nu cumva a trimis David slugile sale la tine ca să iscodească cetatea şi să vadă ce este în ea şi apoi s-o dărâme?12 " Atunci a luat Hanun pe slugile lui David şi a ras fiecăruia jumătate de barbă şi le-a tăiat hainele pe jumătate, până la şolduri, şi apoi le-a dat drumul.13 " Când i s-a spus aceasta lui David, acesta a trimis înaintea lor, deoarece erau foarte batjocoriţi. Şi a poruncit regele să li se spună: ""Rămâneţi în Ierihon până vă vor creşte bărbile şi atunci vă veţi întoarce"".14 " Amoniţii insă, văzând că s-au făcut nesuferiţi înaintea lui David, au trimis să tocmească cu plată pe Sirienii din Bet-Rehov şi pe Sirienii din Ţoba, douăzeci de mii de pedestraşi, de la regele Amalecit din Maacha o mie de oameni şi din Iştov douăsprezece mii de oameni.15 Când a auzit de aceasta, David a trimis pe Ioab cu toată oştirea de viteji.16 Şi ieşind, Amoniţii s-au aşezat în rânduri de luptă la poartă, iar Sirienii din Ţoba, din Rehov, din Iştov şi din Maacha au stat deoparte în câmp.17 Văzând Ioab că oştirea duşmană era aşezată împotriva lui şi înainte şi în urmă, a ales oştenii cei mai de seamă ai lui Israel şi i-a pus în rânduri de luptă împotriva Sirienilor.18 Iar cealaltă parte de oameni a încredinţat-o lui Abişai, fratele său, ca să-i pună în rânduri de luptă împotriva Amaleciţilor:19 " Apoi a zis Ioab: ""Dacă Sirienii mă vor birui pe mine, tu să mă ajuţi, iar dacă Amoniţii te vor birui pe tine, îţi voi veni eu în ajutor.20 "" Fii curajos şi să ne ţinem cu bărbăţie pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru, şi Domnul va face ce va binevoi"".21 " După aceea a întrat Ioab şi poporul ce era cu el în luptă cu Sirienii, dar aceştia au fugit de el.22 Amoniţii, văzând că Sirienii pleacă, au fugit şi ei de Abişai şi s-au dus în cetate. Întorcându-se Ioab de la Amoniţi, a intrat în Ierusalim.23 Sirienii însă, văzând că au fost biruiţi de Israeliţi, s-au adunat la un loc.24 Şi a trimis Hadad-Ezer de au chemat pe Sirienii cei de peste râul Eufrat şi aceştia au venit la Helam, iar Sovac, căpetenia oştirii lui Hadad-Ezer, îi conducea.25 Când s-a spus de aceasta lui David, acesta a adunat pe toţi Israeliţii şi, trecând Iordanul, a venit la Helam. Sirienii s-au aşezat împotriva lui David şi s-au bătut cu el.26 Dar au fugit Sirienii de Israeliţi şi David a nimicit Sirienilor şapte sute de care şi patruzeci de mii de călăreţi; ba a lovit şi pe căpetenia Sovac, care a şi murit acolo.27 Şi când regii supuşi lui Hadad-Ezer au văzut că sunt învinşi de Israeliţi, au încheiat pace cu Israeliţii şi s-au supus acestora. Iar Sirienii s-au temut să mai dea ajutor Amoniţilor.28 Peste un an, pe vremea când regii pornesc la război, David a trimis pe Ioab şi slugile sale cu el şi pe toţi Israeliţii şi aceştia au lovit pe Amoniţi şi au împresurat Raba;29 Dar David a rămas în Ierusalim. Odată, spre seară, sculându-se David din pat şi plimbându-se pe acoperişul casei domneşti, a văzut de pe acoperiş o femeie scăldându-se, şi femeia aceasta era foarte frumoasă.30 Atunci a trimis David să se cerceteze cine este acea femeie. Şi i s-a spus că este Batşeba, fiica lui Eliam, femeia lui Urie Heteul.31 Apoi David a trimis slugile să o ia; ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea. Iar dacă s-a curăţit ea de necurăţia ei, s-a întors la casa sa.32 " Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a trimis de s-a vestit lui David, zicând: ""Eu sunt însărcinată"".33 "" Atunci a trimis David să se zică lui Ioab: ""Trimite la mine pe Urie Heteul!"" Şi a trimis Ioab pe Urie la David.34 " Venind Urie la David, acesta l-a întrebat de sănătatea lui Ioab, de starea poporului şi de mersul războiului.35 " Apoi a zis David către Urie: ""Du-te acasă şi-ţi spală picioarele!"" Ieşind Urie din casa regelui, în urma lui i s-a trimis un dar de la masa regelui.36 " Dar Urie a dormit la poarta casei regelui cu toate slugile stăpânului său şi nu s-a dus la casa sa.37 " Şi i s-a spus lui David, zicând: ""Urie nu s-a dus la casa sa"". ""Iată, a zis David către Urie, tu ai venit de pe drum, de ce nu te-ai dus la casa ta?""38 "" Iar Urie a zis: ""Chivotul Domnului şi Israel şi Iuda sunt în corturi; stăpânul meu Ioab şi robii domnului meu sunt în tabără, iar eu să mă duc la casa mea să mănânc, să beau şi să mă culc cu femeia mea? Mă jur pe viaţa ta şi pe viaţa sufletului tău că nu voi face aceasta"".39 "" ""Rămâi aici şi ziua aceasta, a zis David lui Urie, iar mâine îţi voi da drumul"". Şi a rămas Urie în Ierusalim în ziua aceea până a doua zi.40 " Şi l-a chemat David şi a mâncat Urie înaintea lui şi a băut şi David i-a arătat cinste. Dar seara Urie s-a dus să se culce în patul său cu robii stăpânului său, iar la casa sa nu s-a dus.41 Dimineaţa David a scris scrisoare lui Ioab şi a trimis-o pe Urie.42 " În scrisoarea aceea el scria aşa: ""Puneţi pe Urie unde va fi luptă mai crâncenă şi retrageţi-vă de la el, ca să fie lovit şi ucis"".43 " De aceea, când Ioab a împresurat cetatea, a pus pe Urie într-un astfel de loc, de care ştia că este apărat de oameni viteji.44 Şi au ieşit oamenii din cetate şi s-au luptat cu Ioab şi au căzut câţiva din popor, din slugile lui David. Acolo a fost ucis şi Urie Heteul.45 Atunci a trimis Ioab să se facă cunoscut lui David tot mersul luptei.46 " Şi a poruncit trimisului şi i-a zis: ""După ce vei povesti regelui tot mersul luptei,47 "" Şi vei vedea că regele se mânie şi-ţi zice: ""De ce v-aţi apropiat să vă luptaţi aşa aproape de cetate? Nu ştiaţi voi că de pe zidurile cetăţii pot să arunce în voi?48 "" Cine oare a ucis pe Abimelec, fiul lui Ierubaal? Au nu o femeie, care a aruncat în el de pe zid o bucată de râşniţă şi l-a lovit şi el a murit în Tebeţ? De ce v-aţi apropiat aşa tare de cetate?"" Atunci să-i zici: ""Şi robul tău Urie Heteul a fost lovit şi a murit"".49 "" S-a dus deci trimisul lui Ioab la rege în Ierusalim şi, ajungând, a povestit lui David despre toate, pentru care fusese trimis de Ioab şi de tot mersul luptei. Şi s-a mâniat David pe Ioab şi a zis trimisului: ""De ce v-aţi apropiat aşa tare de cetate să vă luptaţi? Nu ştiaţi voi oare că vă pot lovi de pe zidurile cetăţii? Cine a ucis pe Abimelec, fiul lui Ierubaal? Oare nu o femeie care a aruncat în el de pe zid cu o bucată de râşnită, şi a murit în Tebeţ? De ce v-aţi apropiat aşa tare de zid?""50 "" Atunci trimisul a spus lui David: ""Acei oameni ne-au răpus pe noi şi au ieşit asupra noastră în câmp, dar noi i-am alungat până la poartă.51 "" Atunci au început a săgeta arcaşii de pe ziduri asupra robilor tăi şi au murit câţiva din robii regelui; şi a murit de asemenea şi robul tău Urie Heteul"".52 "" Atunci David a zis: ""Aşa să spui lui Ioab: Să nu te tulbure lucrul acesta, căci sabia o dată mănâncă pe unul, altă dată mănâncă pe altul. Înteţeşte lupta împotriva cetăţii şi dărâm-o. Aşa să-l încurajezi"".53 " Şi auzind femeia lui Urie că a murit Urie, bărbatul ei, a plâns după el.54 Iar dacă s-a isprăvit vremea plângerii, a trimis David şi a luat-o în casa sa şi ea a ajuns femeia lui şi i-a născut un fiu. Fapta aceasta, pe care a făcut-o David, a fost rea înaintea Domnului.55 " Atunci a trimis Domnul pe Natan proorocul la David şi a venit acela la el şi i-a zis: ""Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat şi altul sărac.56 " Cel bogat avea foarte multe vite mari şi mărunte,57 Iar cel sărac n-avea decât o singură oiţă, pe care el o cumpărase de mică şi o hrănise şi ea crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase şi ea şi se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormise şi era pentru el ca o fiică.58 " Dar iată că a venit la bogat un călător, şi gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a luat oiţa săracului şi a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la el"". |