David Încoronat
| Cuvinte cheie secundare | David încoronat regat Rege regi Samuel testament unit vechi |
|---|---|
| Scriptures | 2 Samuel 2 2 Samuel 5 |
2 Samuel 21 " Vor umplea casele tale, casele tuturor slugilor tale şi toate casele în tot pământul Egiptenilor, cum n-au văzut părinţii tăi, nici părinţii părinţilor tăi de când trăiesc ei pe pământ şi până în ziua de astăzi"". Apoi s-a întors Moise şi a ieşit de la Faraon.2 "" Atunci dregătorii lui Faraon au zis către acesta: ""Oare mult are să ne chinuiască omul acesta? Dă drumul oamenilor acestora, ca să facă slujbă Dumnezeului lor! Sau vrei să vezi Egiptul pierind?""3 "" Şi ei au întors pe Moise şi pe Aaron la Faraon; iar Faraon a zis către ei: ""Duceţi-vă şi faceţi slujbă Domnului Dumnezeului vostru! Dar cine sunt cei care trebuie să meargă?""4 "" Răspuns-a Moise: ""Vom merge cu cei tineri şi cu cei bătrâni ai noştri, cu fiii noştri, cu fiicele noastre, cu oile noastre şi cu boii noştri, căci e sărbătoarea Domnului Dumnezeului nostru"".5 "" Faraon însă le-a zis: ""Fie aşa! Dumnezeu cu voi! Eu sunt gata să vă dau drumul. Dar la ce să vă duceţi cu copiii? Se vede că aveţi gând rău.6 "" Nu! Duceţi-vă numai bărbaţii şi faceţi slujbă Domnului, cum aţi cerut!"" Şi au fost daţi afară de la Faraon.7 "" Atunci a zis Domnul către Moise: ""Întinde-ţi mâna ta asupra pământului Egiptului şi vor năvăli lăcustele asupra pământului Egiptului şi vor mânca toată iarba pământului, toate roadele pomilor şi tot ce a rămas nestricat de grindină"".8 " Deci şi-a ridicat Moise toiagul său asupra pământului Egiptului şi a adus Domnul asupra pământului acestuia vânt de la răsărit toată ziua aceea şi toată noaptea şi, când s-a făcut ziuă, vântul de la răsărit a adus lăcuste.9 Şi au năvălit ele în tot pământul Egiptului, s-au aşezat în toate ţinuturile Egiptului mulţime multă; asemenea lăcuste n-au mai fost şi nu vor mai fi.10 Şi au acoperit ele toată ţara, cât nu se mai vedea pământul; şi au mâncat toată iarba pământului şi toate roadele pomilor, care nu fuseseră stricate de grindină; şi n-a rămas nici un fir de verdeaţă, nici în arbori, nici în iarba câmpului în tot pământul Egiptului.11 " Atunci Faraon a chemat în grabă pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: ""Greşit-am înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi înaintea voastră!12 "" Iertaţi-mi acum încă o dată greşeala mea şi vă rugaţi Domnului Dumnezeului vostru să abată în orice chip de la mine prăpădul acesta!""13 " Şi ieşind de la Faraon, Moise s-a rugat lui Dumnezeu,14 Şi Domnul a stârnit vânt puternic de la apus şi acesta a dus lăcustele şi le-a aruncat în Marea Roşie şi n-a rămas nici o lăcustă în tot pământul Egiptului.15 Dar Domnul a învârtoşat inima lui Faraon şi acesta n-a dat drumul fiilor lui Israel.16 " Atunci a zis Domnul către Moise: ""Întinde mâna ta spre cer şi se va face întuneric în pământul Egiptului, încât să-l pipăi cu mâna"".17 " Şi şi-a întins Moise mâna sa spre cer şi s-a făcut întuneric beznă trei zile în tot pământul Egiptului,18 De nu se vedea om cu om, şi nimeni nu s-a urnit de la locul său trei zile. Iar la fiii lui Israel a fost lumină peste tot în locuinţele lor.19 " Atunci a chemat Faraon pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: ""Duceţi-vă şi faceţi slujbă Domnului Dumnezeului vostru, dar să rămână aici vitele voastre mărunte şi mari, iar copiii să meargă cu voi"".20 "" Moise însă a zis: ""Ba nu, ci dă-ne vite pentru jertfele şi arderile de tot ce avem să aducem Domnului Dumnezeului nostru.21 "" Deci, să meargă cu noi şi turmele noastre şi să nu rămână nici un picior, căci din ele avem să luăm ca să aducem jertfă Domnului Dumnezeului nostru; dar, până nu vom ajunge acolo, nu ştim ce avem să aducem jertfă Domnului Dumnezeului nostru"".22 " Domnul a învârtoşat inima lui Faraon şi el n-a vrut să le dea drumul,23 " Ci a zis Faraon către Moise: ""Du-te de aici! Dar bagă de seamă să nu te mai arăţi în faţa mea, căci în ziua când vei vedea faţa mea, vei muri"".24 "" Răspuns-a Moise: ""Cum ai zis, aşa va fi. Mai mult nu voi mai vedea faţa ta!""25 "" După aceea a zis Domnul către Moise: ""Încă o plagă voi mai aduce asupra lui Faraon şi asupra Egiptului şi după aceea vă vor da drumul de aici. Dar când vă vor da drumul, cu grăbire vă vor alunga de aici.26 "" Spune dar poporului în taină, ca fiecare bărbat de la vecinul său şi fiecare femeie de la vecina ei să ceară împrumut vase de argint şi vase de aur şi haine"".27 " Şi a dat Domnul poporului Său trecere înaintea Egiptenilor şi aceştia le-au împrumutat cele cerute. Dar şi Moise ajunsese mare foarte în pământul Egiptului, înaintea lui Faraon şi a slujitorilor lui Faraon şi a tot poporul.28 " Şi a zis Moise: ""Aşa grăieşte Domnul: La miezul nopţii voi trece prin Egipt29 " Şi va muri tot întâiul născut în pământul Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care urmează să şadă pe tronul său, până la întâiul născut al roabei de la râşniţă şi până la întâiul născut al dobitoacelor.30 Şi va fi plângere mare în tot pământul Egiptului, cum n-a mai fost şi cum nu va mai fi.31 Iar la toţi fiii lui Israel nici câine nu va lătra, nici la om, nici la dobitoc, ca să cunoaşteţi ce deosebire face Domnul între Egipteni şi Israeliţi.32 " Şi se vor pogorî toţi aceşti slujitori ai tăi la mine şi, închinându-se mie, vor zice: Ieşi împreună cu tot poporul tău, pe care-l povăţuieşti tu. Şi după aceea voi şi ieşi"". Şi a ieşit Moise de la Faraon înfierbântat de mânie. 2 Samuel 51 Căci am urmat căile Domnului, Şi înaintea Dumnezeului meu m-am pocăit.2 Toate poruncile Lui le-am avut înaintea mea Şi de la legea Lui nu m-am abătut.3 Fără prihană am fost înaintea Lui Şi de nedreptate m-am păzit.4 Deci Domnul mi-a plătit după nevinovăţia mea Şi după curăţia mâinilor mele pe care a cunoscut-o.5 Căci Tu, Doamne, cu cel bun Te arăţi bun, Cu omul drept Te porţi cu dreptate,6 Cu cel cuvios, Cuvios eşti, Iar cu cel îndărătnic, Te porţi după îndărătnicia lui.7 Tu pe poporul smerit îl izbăveşti, Iar ochii cei mândri îi smereşti.8 Tu eşti lumina mea, Doamne! Doamne, luminează întunericul meu!9 Cu Tine mă voi arunca spre oştirea înarmată, Cu Dumnezeul meu voi doborî zidul.10 Căile Domnului sunt desăvârşite, Cuvântul Domnului e lămurit prin foc. Şi scut este El tuturor celor ce nădăjduiesc în El;11 Căci cine este Dumnezeu, dacă nu Domnul? Şi cine este apărător, dacă nu Dumnezeul nostru?12 Dumnezeu este Cel ce mă încinge cu putere şi calea cea dreaptă-mi arată;13 Care dă picioarelor mele sprinteneala cerbului, Şi la locurile cele înalte mă aşează;14 Care-mi deprinde mâinile mele la război Şi braţele mele să întindă arzul de aramă.15 Doamne, Tu mă aperi cu scutul Tău izbăvitor, Cu dreapta Ta mă sprijini şi înalţi cu bunătatea Ta,16 Tu lărgeşti calea sub paşii mei Şi picioarele mele nu se poticnesc.17 Urmări-voi pe vrăjmaşii mei şi-i voi prinde. Nu mă voi întoarce până nu-i stârpesc.18 Îi voi lovi şi nu se vor putea ţine. Cădea-vor sub picioarele mele.19 Tu mă încingi cu putere pentru război Şi faci să cadă potrivnicii sub mine20 Pe vrăjmaşii mei Tu-i pui pe fugă înaintea mea şi pe cei ce mă urăsc îi spulberi.21 Striga-vor, dar nimeni nu-i va scăpa, Pe Domnul vor striga, dar nu-i va auzi;22 Ca praful ce-l ia vântul îi voi pisa şi-i voi călca în picioare ca tina uliţelor.23 Tu mă izbăveşti de răzvrătirea poporului Şi în fruntea neamurilor mă pui.24 Poporul pe care nu-l cunoşteam îmi slujeşte Şi dintr-un cuvânt mi se supune.25 Fiii celor de alt neam pălesc de frică şi tremură în zidurile cetăţii lor. | |
