1 Afară de ce primea el de la aducătorii de mărfuri şi de la negustori, de la toţi regii arabi şi de la căpeteniile ţinuturilor.2 Şi a făcut regele Solomon două sute de scuturi de aur ciocănit, câte şase sute de sicli pentru fiecare scut,3 Şi trei sute de scuturi mai mici tot din aur ciocănit; câte trei mine de aur intra în fiecare scut; şi le-a pus regele în casa numită Pădurea Libanului.4 Şi a mai făcut regele un tron mare de os de fildeş, ferecându-l cu aur curat.5 Tronul avea şase trepte, iar vârful spetezei tronului era rotund; şi avea de o parte şi de alta a locului de şedere rezemători, pe care stăteau doi lei.6 Şi mai erau încă doisprezece lei care stăteau de o parte şi de alta a tronului, pe cele şase trepte. Asemenea tron nu mai era în nici un regat.7 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur; lighenele lui tot de aur şi toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat; de argint nu era nimic făcut; argintul nu valora în zilele lui Solomon,8 Căci regele avea pe mare corăbii care mergeau la Tarsis cu corăbiile lui Hiram şi la trei ani o dată veneau corăbiile din Tarsis şi îi aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.9 Regele Solomon a întrecut pe toţi regii pământului în bogăţie şi în înţelepciune.10 Şi toţi regii de pe pământ căutau să vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care i-o pusese Dumnezeu în inima lui.11 Şi-i aduceau fiecare de la ei, ca dar în fiecare an, vase de aur şi argint, haine, arme, aromate, cai şi catâri.12 Şi şi-a adunat Solomon care şi călăreţi; şi avea el o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi; şi i-a aşezat în cetăţile unde ţinea carele şi pe lângă rege, în Ierusalim. Şi e! era domn peste toţi regii de la râul Eufrat până la pământul Filistenilor şi până în hotarul Egiptului.13 El a făcut ca argintul să fie tot aşa de preţuit la Ierusalim ca pietrele, iar cedrii, prin mulţimea lor i-a făcut să fie preţuiţi ca şi smochinii cei sălbatici care cresc prin locuri joase.14 Iar caii pentru regele Solomon se aduceau din Egipt şi din Coa. Negustorii regelui luau cai din Coa (Cheve) cu bani.15 Un car din Egipt se cumpăra şi se aducea cu şase sute sicli de argint, iar un cal, cu o sută cincizeci de sicli. Tot astfel aduceau ei toate acestea şi pentru regii Heteilor şi regii Siriei.16 Regele Solomon, în afară de fata lui Faraon, a iubit şi alte multe femei străine: moabite, amonite, idumeiene, sidoniene, hetite şi amoriene,17 " Adică din acele popoare pentru care Domnul zisese fiilor lui Israel: ""Să nu vă duceri la ele, nici ele să nu vină la voi, ca să nu vă întoarcă inima voastră spre dumnezeii lor"". De acestea s-a lipit Solomon cu dragoste.18 " Şi a avut el şapte sute de femei şi trei sute de concubine; şi femeile i-au smintit inima lui.19 La timpul bătrâneţii lui Solomon, femeile lui i-au întors inima spre alţi dumnezei şi inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său, ca inima lui David, tatăl său.20 Şi a început Solomon să slujească Astartei, zeiţa Sidonienilor, şi lui Moloh, idolul Amoniţilor.21 Astfel a făptuit Solomon lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului şi nu a urmat cu stăruinţă după Domnul, cum urmase David, tatăl lui.22 Atunci a zidit Solomon capiştea lui Chemoş, idolul Moabiţilor, pe muntele din faţa Ierusalimului, şi capiştea lui Moloh, idolul Amoniţilor.23 Tot aşa a făcut el pentru toate femeile sale străine, care tămâiau şi aduceau jertfe dumnezeilor lor.24 Atunci S-a mâniat Domnul pe Solomon, pentru că şi-a abătut inima lui de la Domnul Dumnezeul lui Israel, Care de două ori i Se arătase,25 Şi-i poruncise chiar anume pentru aceasta, ca el să nu umble după alţi dumnezei, ci să păzească şi să facă cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu; dar el n-a împlinit cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu.26 " Şi a zis Domnul lui Solomon: ""Pentru că s-au făcut aceste lucruri cu tine şi pentru că tu nu ai ţinut legământul şi rânduielile Mele pe care ţi le-am poruncit, voi rupe regatul tău din mâna ta şi-l voi da slujitorului tău;27 " Însă nu voi face aceasta în zilele tale, pentru David, tatăl tău, ci din mâna fiului tău îl voi rupe.28 " Şi nu tot regatul îl voi rupe: o seminţie o voi da fiului tău, pentru David, robul Meu, şi pentru Ierusalimul pe care l-am ales"".29 " Şi a ridicat Domnul un vrăjmaş împotriva lui Solomon, pe Hadad Idumeul, viţă de rege din Edom.30 Căci pe când David era în Idumeea şi Ioab, mai-marele oştirii lui, venise ca să îngroape pe cei ucişi şi a ucis pe toţi cei de parte bărbătească din Idumeea,31 Pentru că şase luni a stat acolo Ioab şi toţi Israeliţii, stârpind pe toţi cei de parte bărbătească din Idumeea,32 Atunci acest Hadad a fugit în Egipt şi împreună cu el şi vreo câţiva idumei, care fuseseră în slujba tatălui lui. Hadad era pe atunci copil mic.33 Plecând din Madian, ei au venit la Paran şi au luat cu ei oameni din Paran şi au venit în Egipt la Faraon, regele Egiptului.34 Şi s-a dus Hadad la Faraon şi acesta i-a dat casă, i-a purtat grijă de mâncare şi i-a dat şi pământ. În sfârşit, Hadad a găsit la Faraon milă foarte mare, căci el i-a dat femeie pe sora femeii lui, pe sora reginei Tafnes.35 Şi i-a născut sora Tafnesei fiu lui Hadad pe Ghenubat, pe care Tafnes însuşi l-a crescut în casa lui Faraon. Şi a trăit Ghenubat în casa lui Faraon la un loc cu fiii lui Faraon.36 " Când Hadad a auzit că David a răposat cu părinţii lui şi că Ioab, mai-marele oştirii a murit, atunci a zis lui Faraon: ""Dă-mi drumul, că vreau să plec în ţara mea!""37 "" Şi i-a zis Faraon lui Hadad: ""Ce lipseşte ţie aici la mine, de vrei să pleci? Şi el a răspuns: ""Nimic; însă aşa te rog, să-mi dai drumul!"" Şi s-a întors Hadad în ţara lui.38 " Apoi a mai ridicat Dumnezeu împotriva lui Solomon încă un vrăjmaş, pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise la Hadad-Ezer, regele din Ţoba.39 Acesta, după ce David a zdrobit pe Hadad-Ezer, adunându-şi oameni împrejurul său, s-a făcut căpetenia unei bande de hoţi şi s-a dus la Damasc şi a locuit acolo şi s-a făcut stăpân pe Damasc.40 El a duşmănit pe Israel în toate zilele lui Solomon şi, afară de răul ce-l pricinuia Hadad acestuia din urmă, Rezon totdeauna a adus vătămare lui Israel şi s-a făcut rege în Siria.41 Asemenea şi Ieroboam, fiul lui Nabat, Efremiteanul din Ţereda, pe a cărui mamă văduvă o chema Ţerua, şi care era roaba lui Solomon, a ridicat mâna împotriva regelui.42 Şi iată împrejurarea în care el şi-a ridicat mâna împotriva regelui: Pe când Solomon zidea Milo şi repara stricăciunile de la cetatea lui David, tatăl său,43 Se afla acolo şi Ieroboam, om tare în putere. Solomon, băgând de seamă că acest om tânăr ştie să facă treabă, l-a pus dregător peste lucrătorii de corvoadă din casa lui Iosif.44 În acel timp i s-a întâmplat lui Ieroboam să iasă din Ierusalim şi l-a întâlnit în drum proorocul Ahia din Şilo, care avea pe el o haină nouă. În câmp erau numai ei amândoi.45 Şi a luat Ahia de pe el haina cea nouă, a rupt-o în douăsprezece bucăţi46 " Şi a zis lui Ieroboam: ""Ia-ţi pentru tine zece bucăţi căci aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu rup regatul din mâna lui Solomon şi-ţi dau ţie zece seminţii,47 " Iar două seminţii îi vor rămâne lui, pentru robul Meu David şi pentru cetatea Ierusalimului, pe care am ales-o dintre toate seminţiile lui Israel.48 Şi aceasta o fac, pentru că ei M-au părăsit şi au început să se închine Astartei, zeiţa Sidonienilor, lui Chemoş, dumnezeul Moabiţilor, şi lui Moloh, dumnezeul fiilor Amoniţilor, şi n-au umblat în căile Mele, ca să facă cele plăcute înaintea ochilor Mei şi să păzească rânduielile Mele şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.49 Tot regatul nu din mâna lui îl iau, căci îl las pe el să fie stăpân în toate zilele vieţii lui, pentru David, robul Meu, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi rânduielile Mele;50 Ci din mâna fiului lui voi lua regatul şi-ţi voi da din el ţie zece seminţii;51 Iar fiului lui îi voi da două seminţii, pentru ca să fie şi pentru David, robul Meu, în toate zilele, o lumină înaintea feţei Mele, în cetatea Ierusalimului pe care am ales-o pentru petrecerea numelui Meu acolo.
2 Samuel 7
1 Între aceşti trei el era cel mai de seamă şi căpetenie, dar cu cei trei de mai sus nu se asemăna.2 Benaia, fiul lui Iehoiada, un om din Cabţeel, viteaz şi vestit prin fapte mari, a ucis pe cei doi fii ai lui Ariel Moabitul şi s-a coborât într-o groapă şi a ucis un leu pe vreme de iarnă.3 Tot el a ucis un egiptean de o statură falnică. Egipteanul avea suliţă în mână, iar el s-a dus la acela cu un băţ, i-a smucit suliţa şi l-a ucis cu ea.4 Iată ce a făcut Benaia, fiul lui Iehoiada, şi era mult preţuit de cei trei.5 El era cel mai de seamă între cei treizeci, dar cu cei trei de mai sus nu se asemăna. Şi David l-a primit între cei mai de aproape sfetnici ai săi.6 Asael, fratele lui Ioab, este din numărul celor treizeci, Elhanan, fiul lui Dodo, din Betleem.7 Şama Haroditeanul; Elica Haroditeanul;8 Heleţ Paltianul; Ira, fiul lui Icheş, din Tecoa;9 Abiezer din Anatot; Mebunai din Huşa.10 Ţalmon Ahohitul; Maharai din Netof,11 Heleb, fiul lui Baana, din Netof; Itai, fiul lui Ribai, din Ghibeea lui Veniamin;12 Benaia din Piraton; Hidai din Nahale-Gaaş;13 Abi-Baal din Araba; Azmavet din Bahurim;14 Eliahba din Şaalbon; Ionatan unul din fiii lui Iaşen;15 Şama din Harar; Ahiam, fiul lui Şarar, din Arar;16 Elifelet, fiul lui Ahasbai, fiul unui Maacatean; Eliam, fiul lui Ahitofel, din Ghilo;17 Heţrai din Carmel; Paarai din Arba;18 Igal, fiul lui Natan, din Ţoba; Bani din Gad.19 Ţelec Amonitul; Naharai din Beerot, armaşul lui Ioab, fiul Ţeruiei.20 Ira din Ieter; Gareb din Ieter;21 Urie Heteul. De toţi treizeci şi şapte.22 " Mânia Domnului s-a aprins iarăşi asupra Israeliţilor, pentru că cineva din ei îndemnase pe David, zicând: ""Mergi de numără pe Israel şi pe Iuda!""23 "" Şi a zis regele către Ioab, căpetenia oştirii care era cu el: ""Cutreieră toate triburile din Israel şi ale lui Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba, numără poporul, ca să ştiu numărul oamenilor"".24 "" ""Domnul Dumnezeul tău, a răspuns Ioab, să înmulţească poporul încă pe atâta pe cât este, ba încă şi de o sută de ori atâta şi ochii domnului meu, regele, să vadă. Şi pentru ce domnul meu, regele, voieşte acest lucru?""25 " Dar cuvântul regelui, dat lui Ioab şi căpeteniilor oştirii, a biruit. Şi s-a dus Ioab cu căpeteniile oştirii de la rege să numere poporul lui Israel.26 Trecând Iordanul, au poposit la Aroer, în partea dreaptă a cetăţii care este în mijlocul văii Gad, aproape de Iazer.27 De acolo au mers în Galaad şi în pământul Tahtim-Hodşi, de unde au venit la Dan-Iaan,28 Şi ocolind Sidonul, au mers la cetatea Tir şi prin toate cetăţile Heveilor şi Canaaneilor şi au ieşit în partea de miazăzi a Iudei, la Beer-Şeba.29 Apoi au străbătut toată ţara aceasta şi după nouă luni şi douăzeci de zile au ajuns la Ierusalim.
