Deborah

Judges 5

1 Căci vedeţi ce lucruri minunate a făcut El cu voi.2 " Iar de veţi face rău, atunci veţi pieri şi voi şi regele vostru"".3 " Se împlinise un an de când fusese făcut Saul rege şi acum domnea în al doilea an peste Israel, când şi-a ales el trei mii de Israeliţi:4 Două mii erau cu Saul la Micmaş şi pe Muntele Betelului şi o mie era cu Ionatan în Ghibeea lui Veniamin; iar celălalt popor era lăsat de el pe la casele lor.5 " Şi a sfărâmat Ionatan tabăra de pază a Filistenilor, care era în Gheba. Şi au auzit de aceasta Filistenii, iar Saul a sunat din trâmbiţă în toată ţara, strigând: ""Să audă Evreii!""6 " Şi după ce a auzit tot Israelul că Saul a sfărâmat tabăra de pază a Filistenilor şi că Filistenii au urât pe Israeliţi, s-a adunat poporul la Saul în Ghilgal.7 Filistenii s-au adunat şi ei, ca să se războiască împotriva Israeliţilor: treizeci de mii de care, şase mii de călăreţi şi popor mult ca nisipul de pe malul mării; şi au venit şi şi-au pus tabăra în Micmaş, în partea de răsărit a Bet-Avenului.8 Iar Israeliţii, văzându-se în primejdie, pentru că poporul era strâmtorat, s-au ascuns prin peşteri, prin stufişuri, printre stânci, prin turnuri şi prin şanţuri;9 Ba unii din Israeliţi au trecut peste Iordan în pământul lui Gad şi al Galaadului. Saul însă se afla încă tot în Galaad şi tot poporul care era cu el era cuprins de frică.10 Acolo a aşteptat el opt zile, până la vremea hotărâtă de Samuel; dar Samuel nu mai venea la Ghilgal. Acum poporul începuse să fugă de la el.11 " De aceea a zis Saul: ""Aduceţi-mi cele pentru jertfa de curăţire"". Şi a adus ardere de tot.12 " Dar nu apucase el bine să aducă ardere de tot, şi iată veni şi Samuel. Saul ieşi înaintea lui ca să-l întâmpine şi să-i ureze de bine.13 " Samuel însă i-a zis: ""Ce ai făcut?"" Şi i-a răspuns Saul: ""Am văzut că poporul se împrăştie şi fuge de la mine şi tu nu ai venit la vremea hotărâtă, iar Filistenii s-au adunat la Micmas.14 "" Atunci am socotit că au să năvălească Filistenii asupra mea în Ghilgal şi eu n-am întrebat încă pe Domnul; de aceea m-am hotărât să aduc ardere de tot"".15 "" Iar Samuel i-a zis: ""Rău ai făcut, că nu ai împlinit porunca Domnului Dumnezeului tău care ţi s-a dat, căci acum ar fi întărit Domnul domnia ta peste Israel de-a pururi.16 "" Acum însă nu va dura domnia ta; Domnul Îşi va găsi un bărbat după inima Sa şi-i va porunci Domnul să fie conducătorul poporului Său, deoarece tu nu ai împlinit ceea ce ţi s-a poruncit de la Domnul"".17 " Apoi s-a sculat Samuel şi s-a dus din Ghilgal în Ghibeea lui Veniamin; iar oamenii care au rămas s-au dus cu Saul în întâmpinarea taberei vrăjmaşului, care a năvălit asupra lor când mergeau ei de la Ghilgal la Ghibeea lui Veniamin. Şi a numărat Saul oamenii care erau cu el şi s-au găsit până la şase sute de bărbaţi.18 Apoi Saul cu fiul său Ionatan şi cu oamenii care erau cu dânşii au şezut în Ghibeea şi au plâns; iar Filistenii stăteau în tabără la Micmaş.19 Şi au ieşit din tabăra Filistenilor trei cete să pustiiască ţara: una a plecat pe drumul spre Ofra din ţinutul Şual;20 A doua ceată a plecat pe drumul Bethoronului, iar a treia s-a îndreptat pe calea ce duce spre hotar, în fala văii Ţeboim, spre pustie.21 Fierar nu era în toată Iara lui Israel, căci Filistenii se temeau ca nu cumva Israeliţii să-şi facă săbii şi suliţe.22 Trebuia deci să se ducă toţi Israeliţii la Filisteni ca să-şi ascută fiarele plugurilor şi sapelor lor, topoarele şi securile lor,23 Când se făcea vreo ştirbitură la ascuţişul fiarelor de plug, al sapelor, al topoarelor şi securilor lor, sau când trebuia să îndrepte vreun corn de furcă.24 De aceea în timpul războiului de la Micmaş, tot poporul care era cu Saul şi Ionatan nu avea nici săbii, nici suliţe; numai Saul şi Ionatan, fiul său, aveau.25 Şi a venit ceata întâi de Filisteni şi s-a aşezat la trecătoarea Micmaş.26 " Într-o zi Ionatan, fiul lui Saul, a zis către tânărul care purta armele sale: ""Hai să trecem la ceata Filistenilor, care e dincolo"", iar tatălui său nu i-a spus de aceasta.27 " Saul însă se afla la marginea Ghibeii, sub rodiul cel din Migron; cu el era o ceată ca de şase sute de oameni.28 Şi Ahia, fiul lui Ahituv, fratele lui Icabod, fiul lui Finees, feciorul lui Eli, preotul Domnului din Şilo, purta efodul. Poporul însă nu ştia că Ionatan plecase.29 Strâmtoarea prin care căuta Ionatan să se strecoare spre ceata Filistenilor trecea printre nişte stânci ascuţite; numele uneia era Boţeţ şi numele alteia era Sene;30 O stâncă se ridica la miazănoapte, spre Micmaş; cealaltă la miazăzi, spre Ghibeea.31 " Atunci a zis Ionatan către tânărul care purta armele sale: ""Hai să trecem la aceşti netăiaţi împrejur; poate ne va ajuta Domnul, căci pentru Domnul nu e greu să izbăvească şi prin puţini, ca şi prin mulţi"".