1 Când a aflat Iisus că fariseii auziseră că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan –2 deşi nu Iisus boteza, ci ucenicii lui –3 a plecat din Iudeea şi s-a dus iarăşi spre Galileea.4 Şi trebuia să treacă prin Samaria.5 Aşa a ajuns într-o cetate a Samariei numită Sihar, aproape de locul pe care i l-a dat Iacov fiului său, Iosif.6 Acolo era fântâna lui Iacov. Iisus, ostenit de drum, stătea pe marginea fântânii. Era pe la ceasul al şaselea.7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Iisus i-a spus: „Dă-mi să beau!”,8 fiindcă ucenicii lui plecaseră în cetate să cumpere mâncare.9 Femeia samariteancă i-a spus: „Cum, tu, iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt o femeie samariteancă?”, fiindcă iudeii nu au legături cu samaritenii.10 Iisus i-a răspuns: „Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu şi cine este acela care îţi spune: Dă-mi să beau, tu i-ai fi cerut lui şi ţi-ar fi dat apă vie.”11 Femeia i-a spus atunci: „Doamne, nu ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai atunci apa cea vie?12 Eşti tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna din care a băut el însuşi, fiii săi şi turmele sale?”13 Iisus i-a răspuns: „Oricine bea din apa aceasta va înseta din nou.14 Dar cel care va bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu va mai înseta în veci, iar apa pe care i-o voi da va deveni în el izvor de apă care ţâşneşte spre viaţă veşnică.”
