Patru prieteni care au ajutat

Mark 2

1 După câteva zile, intrând iarăşi în Capernaum, s-a auzit că este în casă. 2 Şi s-au adunat atât de mulţi, încât nu mai încăpeau nici măcar la uşă, iar el le grăia cuvântul. 3 Şi au venit câţiva, aducând la El un paralitic purtat de patru oameni. 4 Neputând să i-l aducă din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul unde era Iisus şi, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea paraliticul. 5 Iisus a văzut credinţa lor şi i-a zis paraliticului: „Fiule, iertate îţi sunt păcatele!” 6 Erau acolo şi unii cărturari care şedeau şi se întrebau în inimile lor: 7 „De ce vorbeşte Acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele, afară de singur Dumnezeu?” 8 Îndată, Iisus a cunoscut în duhul său că ei se întreabă astfel în sinea lor şi le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? 9 Ce este mai uşor, să-i spui paraliticului: iertate îţi sunt păcatele? – sau să-i spui: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă!? 10 Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are putere să ierte păcatele pe pământ, 11 ţie îţi vorbesc: scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă la tine.” 12 El s-a sculat şi îndată, ridicându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât toţi erau uimiţi şi-l slăveau pe Dumnezeu zicând: „Aşa ceva n-am mai văzut niciodată.”