Bărbatul negru de care S-a îngrijit Dumnezeu

Ieremia stă lângă Ebed-Melec etiopianul, punându-și mâna fermă asupra lui, în timp ce soldații zăbovesc aproape de poarta unui Ierusalim tulburat. Slujitorul străin așezat, îmbrăcat în culori regale și marcat de demnitate, privește în sus spre profet după ce și-a riscat viața pentru a-l apăra pe mesagerul lui Dumnezeu. Cadrul evocă căderea Ierusalimului sub Babilon, când frica, judecata și îndurarea s-au întâlnit pe străzile cetății asediate.

Scena se inspiră din Jeremiah 39:15-18, unde Domnul îi trimite un cuvânt personal lui Ebed-Melec: va fi izbăvit pentru că s-a încrezut în Dumnezeu. Acest cușit credincios îl salvase mai înainte pe Ieremia din cisternă, iar Dumnezeu nu i-a uitat curajul. Lucrarea evidențiază grija divină pentru cel trecut cu vederea, pentru străin și pentru slujitorul a cărui încredere devine refugiul lui într-o zi de prăbușire națională.