Skip to the beginning of the images gallery

Predarea lui Isus despre Sine

Name: Predarea lui Isus despre Sine
Brand: GoodSalt
SKU: prcas1119
Price: 18.10 RON
Availability: InStock

Produs

Image ID

prcas1119

Description

Jesus stands in the temple courts with His arms lifted in open proclamation, surrounded by Jewish leaders, onlookers, and armed officers. The stone columns and gathered crowd place the moment in Jerusalem, where His public teaching about His identity stirred both belief and opposition. The raised hands emphasize His appeal to the works of the Father as witness to who He is, while the nearby spears suggest the growing threat against Him. The scene reflects the Gospel accounts in which Jesus teaches openly in the temple, declaring that His authority comes from the Father and that His works bear divine testimony. In John 10, He says, “I and the Father are one,” provoking accusation and attempted arrest. This artwork is suited for sermon visuals, Bible study materials, discipleship lessons, and teaching resources on Christ’s divine Sonship, public ministry, and rejection by religious authorities.

Artist

Providence Collection

Detalii imagine

More Information
Cuvinte cheie	Fiul lui Dumnezeu Gospel of John Ierusalim Iisuse. predare Tata templu
Cuvinte cheie secundare	armed officers Christ identity divine authority Jewish leaders nou public ministry religious opposition temple courts testament
Cuvinte cheie terțiare	arrest attempt credinţă Father's works Jerusalem crowd martor proclamaţie temple columns
Scriptures	Ioan 10:22-42 Ioan 5:1-47 Ioan 7:11-53 Ioan 7:14-31 John 10:22-39 John 5:17-24 John 10 22 Era atunci sărbătoarea Înnoirii în Ierusalim şi era iarnă. 23 Iisus mergea prin Templu, în pridvorul lui Solomon. 24 Iudeii l-au înconjurat şi îi spuneau: „Până când ne mai chinuieşti sufletul? Dacă Tu eşti Hristosul, spune-ne pe faţă!” 25 Iisus le-a răspuns: „V-am spus şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu în numele Tatălui meu dau mărturie pentru mine. 26 Dar voi nu credeţi, pentru că nu sunteţi dintre oile mele. 27 Oile mele ascultă glasul meu, Eu le cunosc şi ele mă urmează. 28 Eu le dau viaţă veşnică şi nu vor pieri în veci şi nimeni nu le va răpi din mâna mea. 29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate răpi din mâna Tatălui. 30 Eu şi Tatăl una suntem.” 31 Iudeii au luat iarăşi pietre ca să arunce în El. 32 Iisus le-a răspuns: „Multe lucrări bune v-am arătat de la Tatăl. Pentru care dintre ele vreţi să mă ucideţi cu pietre?” 33 Iudeii i-au răspuns: „Nu pentru vreo lucrare bună aruncăm cu pietre în tine, ci pentru blasfemie şi fiindcă tu, om fiind, te faci pe tine însuţi Dumnezeu.” 34 Iisus le-a răspuns: „Oare nu este scris în Legea voastră: Eu am zis: sunteţi dumnezei? 35 Dacă pe cei cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu i-a numit dumnezei – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată – 36 mie, cel pe care Tatăl l-a sfinţit şi l-a trimis în lume, îmi spuneţi: Huleşti! pentru că am zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu!? 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui meu, să nu credeţi în mine. 38 Dar dacă le fac şi nu credeţi în mine, credeţi în lucrări, ca să ştiţi şi să cunoaşteţi că Tatăl este în mine şi Eu în Tatăl.” 39 Căutau iarăşi să îl prindă, dar El a scăpat din mâinile lor. John 10 22 Era atunci sărbătoarea Înnoirii în Ierusalim şi era iarnă. 23 Iisus mergea prin Templu, în pridvorul lui Solomon. 24 Iudeii l-au înconjurat şi îi spuneau: „Până când ne mai chinuieşti sufletul? Dacă Tu eşti Hristosul, spune-ne pe faţă!” 25 Iisus le-a răspuns: „V-am spus şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu în numele Tatălui meu dau mărturie pentru mine. 26 Dar voi nu credeţi, pentru că nu sunteţi dintre oile mele. 27 Oile mele ascultă glasul meu, Eu le cunosc şi ele mă urmează. 28 Eu le dau viaţă veşnică şi nu vor pieri în veci şi nimeni nu le va răpi din mâna mea. 29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate răpi din mâna Tatălui. 30 Eu şi Tatăl una suntem.” 31 Iudeii au luat iarăşi pietre ca să arunce în El. 32 Iisus le-a răspuns: „Multe lucrări bune v-am arătat de la Tatăl. Pentru care dintre ele vreţi să mă ucideţi cu pietre?” 33 Iudeii i-au răspuns: „Nu pentru vreo lucrare bună aruncăm cu pietre în tine, ci pentru blasfemie şi fiindcă tu, om fiind, te faci pe tine însuţi Dumnezeu.” 34 Iisus le-a răspuns: „Oare nu este scris în Legea voastră: Eu am zis: sunteţi dumnezei? 35 Dacă pe cei cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu i-a numit dumnezei – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată – 36 mie, cel pe care Tatăl l-a sfinţit şi l-a trimis în lume, îmi spuneţi: Huleşti! pentru că am zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu!? 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui meu, să nu credeţi în mine. 38 Dar dacă le fac şi nu credeţi în mine, credeţi în lucrări, ca să ştiţi şi să cunoaşteţi că Tatăl este în mine şi Eu în Tatăl.” 39 Căutau iarăşi să îl prindă, dar El a scăpat din mâinile lor. 40 Şi s-a dus din nou dincolo de Iordan, în locul unde botezase mai înainte Ioan, şi a rămas acolo. 41 Mulţi veneau la El şi spuneau: „Ioan nu a făcut nici un semn, dar tot ce a spus Ioan despre acesta era adevărat.” 42 Şi mulţi au crezut în El acolo. John 5 1 După acestea, a fost o sărbătoare a iudeilor şi Iisus a urcat la Ierusalim. 2 La Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În ele zăceau o mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, paralizaţi. 5 Şi era acolo un om bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Iisus, văzându-l că zace şi ştiind că era bolnav de multă vreme, i-a spus: „Vrei să te însănătoşeşti?” 7 Cel bolnav i-a răspuns: „Doamne, nu am pe nimeni să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa şi, până să ajung eu, altcineva coboară înaintea mea.” 8 Iisus i-a spus: „Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!” 9 Şi îndată omul s-a însănătoşit, şi-a luat patul şi început să umble. Dar acea zi era o zi sâmbătă. 10 Aşadar iudeii i-au spus celui care fusese vindecat: „Este sâmbătă, deci nu îţi este îngăduit să-ţi cari patul.” 11 El le-a răspuns: „Cel care m-a însănătoşit, acela mi-a spus: Ia-ţi patul şi umblă!” 12 L-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a spus: Ia-ţi patul şi umblă?” 13 Însă cel vindecat nu ştia cine este, pentru că Iisus nu era de găsit, fiind multă lume în acel loc. 14 După acestea, Iisus l-a găsit în Templu şi i-a spus: „Iată, acum te-ai făcut bine. Să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.” 15 Omul a plecat şi le-a dat de ştire iudeilor că Iisus era cel care îl vindecase. 16 Din această cauză iudeii îl urmăreau pe Iisus, fiindcă făcea aceste lucruri sâmbăta. 17 Dar Iisus le-a răspuns: „Tatăl meu lucrează până acum, şi lucrez şi Eu.” 18 Pentru aceasta iudeii căutau şi mai mult să-l omoare, fiindcă nu numai că încălca ziua sâmbetei, dar îl şi numea pe Dumnezeu Tatăl său, făcându-se pe sine egal cu Dumnezeu. 19 Aşadar Iisus a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun, Fiul nu poate să facă nimic de la sine, ci doar ce îl vede pe Tatăl făcând: fiindcă lucrurile pe care le face El, şi Fiul le face la fel. 20 Căci Tatăl îl iubeşte pe Fiul şi îi arată tot ce face şi-i va arăta lucrări şi mai mari decât acestea, aşa încât să vă uimiţi. 21 Căci după cum Tatăl îi învie pe cei morţi şi le dă viaţă, la fel şi Fiul dă viaţă cui vrea. 22 Fiindcă Tatăl nu judecă pe nimeni, ci i-a dat Fiului întreaga judecată, 23 ca toţi să-l cinstească pe Fiul după cum îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu îl cinsteşte pe Fiul, nu îl cinsteşte nici pe Tatăl care l-a trimis. 24 Adevărat, adevărat vă spun că acela care îmi ascultă cuvântul şi crede în Cel care m-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul şi acum a venit, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei care-l vor auzi, vor trăi. 26 Căci după cum Tatăl are viaţă în sine însuşi, la fel i-a dat şi Fiului să aibă viaţă în sine însuşi. 27 Şi i-a dat puterea să judece, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu vă miraţi de aceasta, fiindcă vine ceasul în care toţi cei din morminte îi vor auzi glasul 29 şi cei care au făcut fapte bune vor ieşi la înviere pentru viaţă, iar cei care au săvârşit răul vor ieşi la înviere pentru judecată. 30 Eu nu pot să fac nimic de la mine însumi: după cum aud, aşa judec, iar judecata mea este dreaptă, fiindcă Eu nu caut voia mea, ci voia Celui ce m-a trimis. 31 Dacă Eu dau mărturie pentru mine, mărturia mea nu este adevărată. 32 Altul este Cel care dă mărturie pentru mine şi ştiu că mărturia pe care o dă pentru mine este adevărată. 33 Voi aţi trimis la Ioan, iar el a dat mărturie pentru adevăr. 34 Dar Eu nu primesc mărturie de la un om, ci spun acestea ca să vă mântuiţi. 35 Ioan era făclia ce arde şi luminează, iar voi aţi vrut să vă bucuraţi o vreme de lumina lui. 36 Dar Eu am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan: lucrările pe care mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, aceste lucrări dau mărturie pentru mine că Tatăl m-a trimis. 37 Tatăl care m-a trimis, El a dat mărturie pentru mine. Voi nici nu i-aţi auzit niciodată glasul, nici chipul nu i l-aţi văzut, 38 iar cuvântul lui nu rămâne în voi, fiindcă nu-l credeţi pe Acela pe care l-a trimis. 39 Cercetaţi Scripturile, fiindcă socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică: dar şi acestea dau mărturie pentru mine 40 şi nu vreţi să veniţi la mine ca să aveţi viaţă. 41 Nu primesc slavă de la oameni, 42 dar vă cunosc: nu aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu. 43 Eu am venit în numele Tatălui meu şi nu mă primiţi. Dacă cineva ar veni în numele lui însuşi, pe el l-aţi primi. 44 Cum puteţi crede voi, care vă daţi slavă unii altora, dar nu căutaţi slava care vine de la unicul Dumnezeu? 45 Să nu credeţi că Eu vă voi învinui înaintea Tatălui. Are cine să vă învinuiască: Moise, în care v-aţi pus nădejdea. 46 Căci dacă l-aţi fi crezut pe Moise, m-aţi fi crezut şi pe mine, fiindcă el a scris despre mine. 47 Dar dacă nu credeţi ce a scris el, cum veţi crede cuvintele mele?” John 5 17 Dar Iisus le-a răspuns: „Tatăl meu lucrează până acum, şi lucrez şi Eu.” 18 Pentru aceasta iudeii căutau şi mai mult să-l omoare, fiindcă nu numai că încălca ziua sâmbetei, dar îl şi numea pe Dumnezeu Tatăl său, făcându-se pe sine egal cu Dumnezeu. 19 Aşadar Iisus a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun, Fiul nu poate să facă nimic de la sine, ci doar ce îl vede pe Tatăl făcând: fiindcă lucrurile pe care le face El, şi Fiul le face la fel. 20 Căci Tatăl îl iubeşte pe Fiul şi îi arată tot ce face şi-i va arăta lucrări şi mai mari decât acestea, aşa încât să vă uimiţi. 21 Căci după cum Tatăl îi învie pe cei morţi şi le dă viaţă, la fel şi Fiul dă viaţă cui vrea. 22 Fiindcă Tatăl nu judecă pe nimeni, ci i-a dat Fiului întreaga judecată, 23 ca toţi să-l cinstească pe Fiul după cum îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu îl cinsteşte pe Fiul, nu îl cinsteşte nici pe Tatăl care l-a trimis. 24 Adevărat, adevărat vă spun că acela care îmi ascultă cuvântul şi crede în Cel care m-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. John 7 11 Aşa că iudeii îl căutau la sărbătoare şi spuneau: „Unde e?” 12 Iar în mulţime se vorbea mult despre El; unii spuneau: „Este bun”, alţii spuneau: „Nu este, ci amăgeşte mulţimea.” 13 Însă nimeni nu vorbea pe faţă despre El, de frica iudeilor. 14 Sărbătoarea era deja trecută de jumătate când Iisus a urcat la Templu şi a început să înveţe. 15 Iudeii s-au mirat, spunând: „Cum de ştie acesta carte, fără să fi învăţat?” 16 Dar Iisus le-a răspuns şi a zis: „Învăţătura mea nu este a mea, ci a Celui ce m-a trimis. 17 Dacă cineva vrea să-i împlinească voia, va şti dacă această învăţătură vine de la Dumnezeu ori dacă Eu vorbesc de la mine. 18 Cel care vorbeşte de la sine îşi caută propria slavă. Dar cel care caută slava Celui care l-a trimis, acela este adevărat şi în el nu este nedreptate. 19 Nu v-a dat oare Moise Legea? Şi nici unul dintre voi nu împlineşte Legea! De ce căutaţi să mă ucideţi?” 20 Mulţimea i-a răspuns: „Eşti posedat de demon! Cine vrea să te ucidă?” 21 Iisus le-a răspuns: „Un singur lucru am făcut şi toţi vă miraţi! 22 Moise v-a dat circumcizia – nu că ar fi de la Moise, ci de la părinţi – şi îi circumcideţi pe oameni în zi de sâmbătă. 23 Dacă omul este circumcis sâmbăta ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, voi vă mâniaţi pe mine fiindcă am însănătoşit un om sâmbăta? 24 Nu judecaţi după aparenţe, ci faceţi o judecată dreaptă.” 25 Aşadar unii din Ierusalim spuneau: „Nu este El acela pe care-l caută ca să-l omoare? 26 Iată-l că vorbeşte pe faţă şi ei nu-i spun nimic. Nu cumva conducătorii şi-au dat seama cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar ştim de unde este el. Când va veni însă Hristos, nimeni nu va şti de unde este.” 28 Atunci Iisus, învăţând poporul în Templu, a strigat: „Pe mine mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt: Eu nu am venit de la mine, dar Acela care m-a trimis este adevărat şi voi nu-l cunoaşteţi. 29 Eu îl ştiu, pentru că sunt de la El şi El m-a trimis.” 30 Căutau, aşadar, să-l prindă, dar nimeni nu a pus mâna pe El, fiindcă nu-i venise ceasul. 31 Dar mulţi din mulţime au crezut în El şi spuneau: „Când va veni Hristos nu va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?” 32 Fariseii au auzit mulţimea murmurând astfel despre El şi marii preoţi şi fariseii au trimis gărzile ca să-l prindă. 33 Aşadar Iisus a spus: „Încă puţin timp mai sunt cu voi şi apoi mă duc la Cel care m-a trimis. 34 Mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi, dar nu puteţi veni unde sunt Eu.” 35 Iudeii şi-au spus: „Unde se va duce încât nu-l vom găsi? Oare va merge la cei împrăştiaţi printre greci şi îi va învăţa pe greci? 36 Ce înseamnă cuvântul pe care îl spune: Mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi şi nu puteţi veni unde sunt Eu?” 37 În ultima zi, care este cea mai mare zi a sărbătorii, Iisus s-a ridicat în picioare strigând: „Dacă însetează cineva, să vină la mine şi să bea! 38 Cel care crede în mine, după cum spune Scriptura, din lăuntrul lui vor izvorî râuri de apă vie.” 39 Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe care aveau să-l primească cei care crezuseră în El: fiindcă Duhul nu era încă dat, căci Iisus nu fusese preamărit. 40 Auzind aceste cuvinte, unii din mulţime spuneau: „Cu adevărat El este profetul!” 41 Alţii spuneau: „Acesta este Hristosul!”, iar alţii spuneau: „Va veni oare Hristos din Galileea? 42 Oare n-a spus Scriptura că Hristos va veni din sămânţa lui David şi din Betleem, satul unde era David?” 43 Şi mulţimea s-a dezbinat din cauza lui. 44 Unii dintre ei voiau să îl prindă, dar nimeni nu şi-a pus mâinile pe El. 45 Atunci gărzile au venit la marii preoţi şi farisei şi ei le-au spus: „De ce nu l-aţi adus?” 46 Gărzile au răspuns: „Niciodată nu a vorbit vreun om aşa ca El.” 47 Fariseii le-au răspuns: „Nu cumva aţi fost înşelaţi şi voi? 48 Oare dintre farisei sau conducători a crezut cineva în el? 49 Dar mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea e blestemată!” 50 Nicodim, unul dintre ei, cel care venise la Iisus mai înainte, le-a spus: 51 „Oare Legea noastră condamnă un om fără ca mai întâi să-l asculte şi să ştie ce face?” 52 Ei au răspuns: „Nu cumva eşti şi tu din Galileea? Cercetează şi vezi că nu s-a ridicat nici un profet din Galileea.” 53 Şi s-a dus fiecare la casa lui. John 7 14 Sărbătoarea era deja trecută de jumătate când Iisus a urcat la Templu şi a început să înveţe. 15 Iudeii s-au mirat, spunând: „Cum de ştie acesta carte, fără să fi învăţat?” 16 Dar Iisus le-a răspuns şi a zis: „Învăţătura mea nu este a mea, ci a Celui ce m-a trimis. 17 Dacă cineva vrea să-i împlinească voia, va şti dacă această învăţătură vine de la Dumnezeu ori dacă Eu vorbesc de la mine. 18 Cel care vorbeşte de la sine îşi caută propria slavă. Dar cel care caută slava Celui care l-a trimis, acela este adevărat şi în el nu este nedreptate. 19 Nu v-a dat oare Moise Legea? Şi nici unul dintre voi nu împlineşte Legea! De ce căutaţi să mă ucideţi?” 20 Mulţimea i-a răspuns: „Eşti posedat de demon! Cine vrea să te ucidă?” 21 Iisus le-a răspuns: „Un singur lucru am făcut şi toţi vă miraţi! 22 Moise v-a dat circumcizia – nu că ar fi de la Moise, ci de la părinţi – şi îi circumcideţi pe oameni în zi de sâmbătă. 23 Dacă omul este circumcis sâmbăta ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, voi vă mâniaţi pe mine fiindcă am însănătoşit un om sâmbăta? 24 Nu judecaţi după aparenţe, ci faceţi o judecată dreaptă.” 25 Aşadar unii din Ierusalim spuneau: „Nu este El acela pe care-l caută ca să-l omoare? 26 Iată-l că vorbeşte pe faţă şi ei nu-i spun nimic. Nu cumva conducătorii şi-au dat seama cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar ştim de unde este el. Când va veni însă Hristos, nimeni nu va şti de unde este.” 28 Atunci Iisus, învăţând poporul în Templu, a strigat: „Pe mine mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt: Eu nu am venit de la mine, dar Acela care m-a trimis este adevărat şi voi nu-l cunoaşteţi. 29 Eu îl ştiu, pentru că sunt de la El şi El m-a trimis.” 30 Căutau, aşadar, să-l prindă, dar nimeni nu a pus mâna pe El, fiindcă nu-i venise ceasul. 31 Dar mulţi din mulţime au crezut în El şi spuneau: „Când va veni Hristos nu va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?”

Dimensiunea maximă a fișierului

Width

3349

Height

4000

18,10 RON

Predarea lui Isus despre Sine

John 10

John 10

John 5

John 5

John 7

John 7

Special Galleries