1 Pavel şi Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, către toţi sfinţii în Hristos Iisus care sunt în Filipi împreună cu episcopii şi diaconii.2 Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Hristos.3 Îi mulţumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi amintesc de voi.4 Întotdeauna, în fiecare rugăciune a mea, mă rog cu bucurie pentru voi toţi,5 pentru participarea voastră la vestirea evangheliei, din prima zi până acum,6 fiind convins că Cel care a început în voi lucrarea aceasta bună o va desăvârşi până în ziua lui Hristos Iisus.7 Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, pentru că vă am în inima mea; atât în lanţurile mele cât şi în apărarea şi întărirea evangheliei, voi toţi sunteţi părtaşi cu mine la har.8 Căci Dumnezeu îmi este martor că mi-e dor de voi toţi din adâncul iubirii lui Hristos Iisus.9 Şi mă rog ca dragostea voastră să crească tot mai mult în cunoaştere şi în orice pricepere,10 ca să discerneţi lucrurile mai de preţ, ca să fiţi curaţi şi nevinovaţi în ziua lui Hristos Iisus,11 plini de roadele dreptăţii care vine prin Iisus Hristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu.12 Vreau să ştiţi, fraţilor, că ceea ce mi s-a întâmplat a fost pentru răspândirea evangheliei,13 astfel încât toţi cei din pretoriu şi toţi ceilalţi au cunoscut că lanţurile mele sunt pentru Hristos,14 şi cei mai mulţi dintre fraţii în Domnul, încurajaţi de lanţurile mele, îndrăznesc tot mai mult să vestească fără teamă cuvântul.15 Unii îl vestesc pe Hristos din invidie şi duşmănie, pe când alţii din bunăvoinţă.16 Iar cei care-l vestesc pe Hristos din iubire, ştiu că pentru apărarea evangheliei stau eu aici,17 pe când cei care o fac din duşmănie, cu rea voinţă, cred că măresc suferinţa lanţurilor mele.18 Dar ce contează? Oricum ar fi, cu făţărnicie sau cu sinceritate, Hristos este vestit, şi de aceea mă bucur. Şi cu atât mai mult mă voi bucura,19 cu cât ştiu că aceasta se va întoarce spre mântuirea mea prin rugăciunea voastră şi cu ajutorul Duhului lui Iisus Hristos,20 după dorinţa adâncă şi nădejdea mea că nu voi fi ruşinat de nimic; ci cu toată îndrăzneala, ca întotdeauna, şi acum Hristos va fi preamărit în trupul meu, fie prin viaţă fie prin moarte.21 Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un câştig.22 Dar dacă trăind în trup lucrarea mea aduce roade, nu ştiu ce să aleg.23 Sunt prins între acestea două, între dorinţa de a pleca şi a fi împreună cu Hristos, ceea ce ar fi mult mai bine,24 şi dorinţa de a rămâne în trup, lucru de care voi aveţi mai multă nevoie.25 Şi încredinţat de aceasta, ştiu că voi rămâne şi vă voi sluji spre creşterea şi bucuria credinţei voastre,26 pentru ca lauda voastră în Hristos Iisus să crească prin mine, prin revenirea mea la voi.27 Numai să vă purtaţi în chip vrednic de evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie că voi veni şi vă voi vedea, fie că voi fi departe, să aud despre voi că rămâneţi într-un singur duh, lucrând împreună ca un singur suflet pentru credinţa în evanghelie.28 Şi să nu vă temeţi deloc de cei care vă stau împotrivă. Acesta este semnul pieirii lor şi al mântuirii voastre. Şi aceasta este de la Dumnezeu.29 Pentru că vouă vi s-a dăruit, pentru Hristos, nu doar să credeţi în El, ci şi să pătimiţi pentru El,30 ducând aceeaşi luptă pe care aţi văzut-o la mine şi despre care auziţi şi acum că o duc.
