Regele Solomon construieşte Templul
Regele Solomon se uită peste Templul terminat. Tocmai a terminat clădirea.
| Scriptures | 1 Kings 6:1-38 1 Kings 7:2 1 Kings 8:1-66 2 Chronicles 2:1-18 2 Chronicles 7:1 Acts 7:44-50 Ezekiel 40:1-49 |
|---|---|
1 Kings 61 Şi a spus Ahab Izabelei. tot ce a făcut Ilie şi cum a ucis pe toţi proorocii cu sabia.2 " Atunci a trimis Izabela un vestitor la Ilie, ca să-i spună: ""Dacă tu eşti Ilie şi eu Izabela, aşa şi aşa să-mi facă dumnezeii, ba încă şi mai mult, dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face cu viaţa ta la fel cum ai făcut şi tu cu fiecare din ei!""3 " Când a auzit Ilie aceasta, s-a sculat şi a plecat, să-şi scape viaţa sa, şi a venit la Beer-Şeba, care este în Iuda, şi şi-a lăsat ucenicul acolo,4 " Iar el s-a dus mai departe în pustiu, cale de o zi, şi s-a aşezat sub un ienupăr şi îşi ruga moartea, zicând: ""Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinţii mei!""5 "" Şi s-a culcat şi a adormit acolo sub ienupăr. Şi iată un înger l-a atins şi i-a zis: ""Scoală de mănâncă şi bea!""6 " Şi a căutat Ilie şi iată, la căpătâiul lui, o turtă coaptă în vatră şi un urcior cu apă. Şi a mâncat şi a băut şi a adormit iar.7 " Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară, s-a atins de el şi a zis: ""Scoată de mănâncă şi bea, că lungă-ţi este calea!""8 " Şi s-a sculat Ilie şi a mâncat şi a bătut şi întărindu-se cu acea mâncare, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, până la Horeb, muntele lui Dumnezeu.9 " Şi a intrat acolo într-o peşteră şi a rămas acolo. Şi iată cuvântul Domnului a fost către el şi i-a zis: ""Ce faci aici, Ilie?""10 "" Iar Ilie a zis: ""Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur, dar caută să ia şi sufletul meu!""11 "" A zis Domnul: ""Ieşi şi stai pe munte înaintea feţei Domnului! Că iată Domnul va trece; şi înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munţii şi va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur;12 "" După cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin şi acolo va fi Domnul"".13 "" Auzind aceasta, Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia lui şi a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi a fost către el un glas care i-a zis: ""Ce faci aici, Ilie?""14 "" Iar el a zis: ""Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, că au părăsit fiii lui Israel legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia; numai eu singur am rămas, dar caută să ia şi sufletul meu!""15 "" Şi a zis Domnul: ""Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael;16 " Pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău!17 Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei.18 " Eu însă mi-am oprit dintre Israeliţi şapte mii de bărbaţi; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat înaintea lui Baal şi buzele tuturor acestora nu l-au sărutat!""19 " Atunci a plecat Ilie de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arând; acesta avea douăsprezece perechi de boi la pluguri şi la perechea a douăsprezecea era el însuşi. Şi Ilie a trecut pe lângă el aruncându-i mantia.20 " Atunci a lăsat Elisei boii şi a alergat după Ilie, zicând: ""Lasă-mă să merg să sărut pe tatăl şi pe mama mea şi voi veni după tine!"" Iar el i-a zis: ""Du-te şi vino înapoi, că ce-am făcut e făcut!""21 " Plecând de la el, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat şi, făcând foc cu plugul boilor, a fript carnea lor şi au împărţit-o la oameni şi au mâncat-o. Iar el s-a sculat şi s-a dus după Ilie şi a început să-i slujească.22 Benhadad, regele Siriei, şi-a adunat oştirea sa; şi s-au însoţit cu el treizeci şi doi de regi, cu cai şi care de război. Şi s-a dus şi a împresurat Samaria şi s-a războit împotriva ei.23 Atunci a trimis soli la Ahab, regele lui Israel, în cetate şi a zis:24 " ""Aşa zice Benhadad: Argintul tău şi aurul tău este al meu, femeile tale şi fiii tăi cei frumoşi sunt ai mei!""25 "" Iar regele lui Israel a răspuns şi a zis: ""După cuvântul tău să fie, domnul meu rege. Eu şi toate ale mele ale tale să fie!""26 "" Şi s-au întors solii şi au zis: ""Aşa zice Benhadad: Am trimis la tine ca să-ţi spună: Argintul şi aurul tău, femeile şi fiii tăi să mi le dai!27 "" De aceea mâine, pe vremea aceasta, voi trimite robii mei la tine, iar ei îţi vor scotoci casa ta şi casele slugilor tale şi pe tot ce este mai scump în ochii tăi vor pune mâna şi vor lua!""28 "" Atunci a chemat regele lui Israel pe toţi bătrânii ţării şi a zis: ""Luaţi seama şi vedeţi că îmi caută mereu pricină; când a trimis la mine pentru femeile mele şi pentru fiii mei şi pentru argintul meu şi pentru aurul meu, eu nu l-am respins!""29 "" Şi au zis toţi bătrânii şi tot poporul: ""Să nu-l asculţi, nici să nu te învoieşti!""30 "" Şi a zis el solilor lui Benhadad: ""Spuneţi domnului meu, regele: Toate lucrurile pentru care ai trimis la robul tău ia început sunt gata să le fac; dar acest lucru nu pot să-l fac!"" Şi au plecat solii şi au dus răspunsul.31 "" Şi a trimis Benhadad la el, ca să-i spună: ""Asta şi asta să-mi facă mie dumnezeii şi aşa să mă pedepsească, dacă ţărâna Samariei are să ajungă să umple pumnii tuturor oamenilor care au să vină cu mine!""32 "" şi a răspuns regele lui Israel şi a zis: ""Spuneţi să nu se laude cel ce se încinge ca cel ce se descinge"".33 "" Când a primit acest răspuns, Benhadad era la ospăţ în corturi, cu ceilalţi regi. Şi a zis robilor săi: ""Împresuraţi cetatea!"" Şi au împresurat-o.34 "" Dar iată un prooroc s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, şi a zis: ""Aşa zice Domnul: Vezi toată mulţimea aceasta mare? Iată, Eu ţi-o dau astăzi în mână, ca să cunoşti că Eu sunt Domnul.35 "" Iar Ahab a zis: ""Prin cine?"" Răspuns-a acela: ""Aşa zice Domnul: Prin slugile căpeteniilor de peste ţinuturi!"" Şi a zis Ahab: ""Cine va începe lupta?"" Iar acela a zis: ""Tu!""36 " Atunci a numărat Ahab slugile căpeteniilor de peste ţinuturi, şi s-au găsit două sute treizeci şi două; după ei a numărat şi tot poporul şi toţi fiii lui Israel au fost şapte mii.37 Şi au ieşit la război pe la amiază. Iar Benhadad băuse până se îmbătase în corturi cu cei treizeci şi doi de regi, care-i dăduseră ajutor.38 Şi au ieşit la război mai întâi slugile căpeteniilor de peste ţinuturi. Şi a trimis Benhadad pe unii din ai lui, şi aceştia i-au făcut cunoscut că oamenii din Samaria au ieşit la război. 1 Kings 72 " Au ieşit, aşadar, la război slugile căpeteniilor de peste ţinuturi din cetate şi oştirea oare era după ei şi au lovit fiecare pe potrivnicul său; 1 Kings 81 " S-a purtat rău ca un ticălos, urmând după idoli, cum au făcut Amoreii pe care Domnul i-a izgonit de la faţa fiilor lui Israel"".2 " Când a auzit Ahab toate cuvintele acestea, a început să plângă, şi-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat pesta trupul său cu sac, a postit şi a dormit în sac şi a umblat trist.3 Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul, pentru Ahab, şi a zis Domnul:4 " ""Vezi cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Fiindcă s-a smerit înaintea Mea, de aceea nu voi aduce necazurile în zilele lui, ci în zilele fiului lui voi aduce necazurile peste casa lui!""5 " Au trecut trei ani fără război între Siria şi Israel.6 În al treilea an s-a dus Iosafat, regele Iudei, la regele lui Israel;7 " Şi a zis regele lui Israel către slugile sale: ""Ştiţi voi, oare, că Ramotul Galaadului este al nostru, şi noi tăcem de atâta vreme şi nu-l scoatem din mâna regelui Siriei?""8 "" Apoi a zis el lui Iosafat: ""Vei merge şi tu cu mine la război împotriva Ramot-Galaadului?"" Iar Iosafat a zis către regele lui Israel: ""Cum eşti tu, aşa sunt şi eu; cum este poporul tău, aşa este şi poporul meu; cum sunt caii tăi, aşa sunt şi caii mei!""9 "" Şi a mai zis Iosafat, regele lui Iuda, către regele lui Israel: ""Întreabă dar, astăzi, ce zice Domnul?""10 "" Şi a adunat regele lui Israel ca la patru sute de prooroci şi le-a zis: ""Să merg eu, oare, cu război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?"" Şi ei au zis: ""Să mergi, că Domnul îl va da în mâinile regelui!""11 "" Şi a zis Iosafat: ""Nu mai este oare aici vreun prooroc al Domnului, ca să întrebăm pe Domnul prin el?""12 "" Şi a zis regele lui Israel către Iosafat: ""Mai este un om prin care se poate întreba Domnul, însă eu nu-l iubesc, căci nu prooroceşte de bine pentru mine, ci numai de rău; acesta e Miheia, fiul lui Imla"". Şi a zis Iosafat: ""Nu vorbi aşa, rege!""13 "" Şi a chemat regele lui Israel pe un famen şi a zis: ""Du-te repede după Miheia, fiul lui Imla!""14 " Apoi regele lui Israel şi Iosafat, regale Iudei, s-au aşezat fiecare în tronul său, îmbrăcaţi în haine domneşti, pe locul dinaintea porţii Samariei, şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.15 " Iar Sedechia, fiul lui Chenaana, şi-a făcut nişte coarne de fier şi a zis: ""Aşa zice Domnul: cu acestea vei împunge pe Sirieni până ce vor muri"".16 "" Şi toţi proorocii au proorocit la fel, zicând: ""Să te duci împotriva Ramot-Galaadului, că vei izbuti. Domnul îl va da în mina regelui"".17 "" Iar trimisul, care s-a dus să cheme pe Miheia, i-a grăit acestuia, zicând: ""Iată toţi proorocii proorocesc într-un glas de bine regelui; să fie dar şi cuvântul tău asemenea cu cuvântul fiecăruia din ei"".18 "" Iar Miheia a zis: ""Viu este Domnul! Ce-mi va spune Domnul, aceea voi grăi!""19 "" Apoi a venit el a rege şi regale i-a zis: ""Miheia, să mai mergem noi oare cu război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?"" Şi i-a zis acela: ""Du-te, că vei izbuti. Domnul îl va da în mâna regelui!""20 "" Şi i-a zis regele: ""Iar şi iar te jur, ca să nu-mi grăieşti nimic, decât ce este adevărat, în numele Domnului"".21 "" Şi a zis el: ""Iată, văd pe toţi Israeliţii împrăştiaţi prin munţi, ca oile ce n-au păstor. Şi a zis Domnul: Ei n-au domn, să se întoarcă fiecare cu pace la casa sa"".22 "" Atunci regele lui Israel a zis câtre Iosafat, regele Iudei: ""Nu ţi-am spus eu oare că el nu prooroceşte de bine pentru mine, ci numai de rău?""23 "" Miheia însă a zis: ""Nu este aşa. Nu eu grăiesc; ascultă cuvântul Domnului. Nu este aşa. Am văzut pe Domnul stând pe tronul Său, şi toată oştirea cerească sta lângă El, la dreapta, şi la stânga Lui"".24 "" Şi a zis Domnul: ""Cine ar îndupleca pe Ahab să meargă în Ramot-Galaad şi să piară acolo?"" Unul spunea una, şi altul alta.25 "" Atunci a ieşit un duh şi a stat înaintea feţei Domnului şi a zis: ""Eu îl voi ademeni"". Domnul a zis: ""Cum?""26 "" Iar acela a zis: ""Mă duc şi mă fac duh mincinos în gura tuturor proorocilor lui"". Domnul a zis: ""Tu îl vei ademeni şi vei face aceasta; du-te şi fă cum ai zis!""27 "" Şi iată cum a îngăduit Domnul duhului celui mincinos să fie în gura tuturor acestor prooroci ai tăi; însă Domnul n-a grăit bine de tine!""28 "" Atunci s-a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, şi, lovind pe Miheia peste obraz, a zis: ""Cum? Au doară s-a depărtat Duhul Domnului de la mine, ca să grăiască prin tine?""29 "" Iar Miheia a zis: ""Iată, ai să vezi aceasta în ziua când vei fugi din cămară în cămară, ca să te ascunzi"".30 "" A zis regele lui Israel: ""Luaţi pe Miheia şi-l duceţi la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,31 "" Şi spuneţi: Aşa zice regele: Aruncaţi-l în temniţă şi-l hrăniţi numai cu puţină pâine şi cu puţină apă, până ce mă voi întoarce biruitor"".32 "" Iar Miheia a zis: ""Că ai să te întorci biruitor, aceasta n-a grăit-o Domnul prin mine"". Apoi a zis: ""Ascultaţi, toate popoarele!""33 " După aceea a purces regele lui Israel şi Iosafat, regele Iudei, împreună asupra Ramot-Galaadului.34 " Şi a zis regele lui Israel către Iosafat: ""Eu îmi schimb hainele şi intru în luptă, iar tu îmbracă-ţi hainele de rege!"" Şi şi-a schimbat hainele regele lui Israel şi a intrat în luptă.35 "" Regale sirian însă a poruncit celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor de război şi a zis: ""Să nu vă luptaţi nici cu mic, nici cu mare, ci numai eu regele lui Israel"".36 " Căpeteniile carelor, văzând pe Iosafat, au crezut că acesta este cu adevărat regele lui Israel şi s-au repezit asupra lui, ca să se lupte cu el. Iosafat însă a strigat.37 Atunci căpeteniile carelor, văzând că nu este acesta regele lui Israel, s-au abătut de la el.38 " Iar un om şi-a întins arcul şi a lovit din întâmplare pe regele lui Israel într-o încheietură a platoşei, şi acesta a zis cărăuşului său: ""Întoarce îndărăt şi mă scoate din oaste, că sunt rănit"".39 " Şi s-a pornit luptă mare în acea zi şi regele a stat În carul lui în fala Sirienilor toată ziua, iar seara a murit; şi a curs sânge din rana sa pe podul carului.40 " Şi la asfinţitul soarelui s-a dat de veste la toată tabăra, zicând: ""Să meargă fiecare la cetatea lui, fiecare la ţinutul lui!""41 " Şi murind regele, a fost dus şi l-au înmormântat în Samaria.42 Şi au spălat carul lui în iazul Samariei; şi câinii i-au lins sângele lui Ahab, iar desfrânatele s-au scăldat în spălătura acelui sânge, după cuvântul pe care l-a grăit Domnul.43 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el şi casa cea de fildeş pe care a făcut-o el şi toate cetăţile pe care el le-a zidit sunt scrise în cronica regilor lui Israel.44 Adormind cu părinţii săi, în locul lui Ahab s-a făcut rege Ohozia, fiul său.45 Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în anul al patrulea al lui Ahab, regele lui Israel.46 Când s-a făcut rege, Iosafat era ca da treizeci şi cinci de ani şi douăzeci şi cinci de ani a domnit el în Ierusalim. Pe mama lui o chema Azuba şi era fiica lui Şilhi.47 El a umblat întru totul pe căile lui Asa, tatăl său şi nu s-a abătut de la ele, săvârşind fapte plăcute înaintea ochilor Domnului. Numai înălţimile nu le-a desfiinţat, căci poporul încă săvârşea jertfe şi tămâieri pe înălţimi.48 Iosafat a făcut pace cu regele lui Israel.49 Celelalte fapte ale lui Iosafat şi războaiele pe care le-a purtat sunt scrise în cronica regilor lui Iuda.50 Şi rămăşiţa desfrânaţilor care mai rămăsese din zilele tatălui său Asa, a stârpit-o din ţară.51 În Idumeea pe atunci nu era rege, ci numai un locţiitor de rege.52 Regele Iosafat a făcut şi corăbii ca cele de Tarsis, ca să se ducă să aducă aur de la Ofir; dar n-au putut să ajungă, sfărâmându-se la Eţion Gheber.53 " Atunci a zis Ohozia, fiul lui Ahab, către Iosafat: ""Să se ducă şi slugile mele cu slugile tale cu corăbiile"". Însă Iosafat n-a vrut.54 " Şi a adormit cu părinţii săi în cetatea lui David, strămoşul său, şi a fost îngropat Iosafat cu ei, în cetatea lui David şi în locul lui s-a făcut rege Ioram, fiul său.55 Ohozia, fiul lui Ahab, s-a făcut rege peste Israel în Samaria în anul al şaptesprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei; şi a domnit peste Israel în Samaria doi ani.56 El a săvârşit fapte urâte înaintea ochilor Domnului şi a umblat pe căile tatălui său şi pe căile mamei sale şi pe căile lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel la păcat;57 Căci a slujit lui Baal şi i s-a închinat lui şi a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său.58 După moartea lui Ahab, Moabul s-a răzvrătit împotriva lui Israel.59 " Iar Ohozia, căzând printre gratiile foişorului său cel din Samaria, s-a îmbolnăvit şi a trimis soli şi le-a zis: ""Duceţi-vă şi întrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului: Mă voi însănătoşi eu oare din boala aceasta?"" Şi aceştia s-au dus să întrebe.60 "" Atunci îngerul Domnului a zis către Ilie Tesviteanul: ""Scoală şi ieşi înaintea trimişilor regelui Samariei şi le spune: Au doară în Israel nu este Dumnezeu, de vă duceţi să întrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?61 "" De aceea aşa zice Domnul: Din patul în care te-ai suit, nu te vei mai coborî, ci vei muri"". Şi s-a dus Ilie şi le-a spus.62 "" Atunci s-au întors solii la Ohozia şi acesta le-a zis: ""De ce v-aţi întors?""63 "" Iar ei i-au răspuns: ""Ne-a ieşit înainte un om şi ne-a zis: Întoarceţi-vă şi vă duceţi la regele care v-a trimis şi-i spuneţi: Aşa zice Domnul: Au doar nu este în Israel Dumnezeu, de trimiţi să întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea nu te vei mai coborî din patul în care te-ai suit, ci vei muri"".64 "" Iar regele le-a zis: ""Ce înfăţişare avea omul acela care v-a ieşit înainte şi v-a grăit cuvintele acestea?""65 "" Şi ei i-au răspuns: ""Omul acela este păros peste tot şi încins peste mijloc cu o cingătoare de curea"". A zis regele: ""Acela este Ilie Tesviteanul"".66 "" Atunci regele a trimis la el o căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai lui; şi acesta a venit la el, când Ilie sta pe vârful muntelui şi i-a zis: ""Omul lui Dumnezeu, regele îţi zice: ""Coboară-te!"" 2 Chronicles 21 Iar acei care au uneltit împotriva lui au fost: Zabad, fiul Şimeatei Amonita şi Iehozabad, fiul Şimritei Moabita.2 Amănuntele despre fiii lui şi despre mulţimea proorociilor împotriva lui, precum şi despre înnoirea templului lui Dumnezeu, se găsesc scrise în cartea regilor. Iar în locul său a fost făcut rege Amasia, fiul său.3 Amasia a început să domnească când era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani şi a domnit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Iehoadan şi era de loc din Ierusalim.4 El a făcut lucruri plăcute înaintea Domnului, însă nu din toată inima.5 Când domnia s-a întărit în mâna lui, el a ucis pe robii săi care uciseseră pe rege, tatăl său.6 " Însă pe copiii lor nu i-a ucis, fiindcă a făcut după cum este scris în lege, în cartea lui Moise, unde a poruncit Domnul, zicând: ""Părinţii nu trebuie să fie ucişi pentru feciori, nici feciorii nu trebuie să fie ucişi pentru părinţi, ci fiecare să fie ucis pentru păcatul lui"".7 " Apoi a adunat Amasia pe cei din Iuda şi i-a aşezat după neamurile cele după tată sub comanda căpeteniilor peste mii şi a căpeteniilor peste sute, pe toţi ai, lui Iuda şi ai lui Veniamin; şi i-a socotit de la vârsta de douăzeci de ani în sus şi a găsit trei sute de mii de oameni voinici care erau în stare să meargă la război şi să poarte suliţă şi scut.8 Apoi a mai tocmit cu plată din Israeliţi încă o sută de mii de ostaşi viteji cu o sută de talanţi de argint.9 " Dar un om al lui Dumnezeu a venit la el şi i-a zis: ""O, rege, oştirea care o ai din Israel să nu meargă cu tine, pentru că Domnul nu ţine cu Israeliţii, nici cu toţi fiii lui Efraim;10 "" Ci du-te singur şi luptă-te cu bărbăţie în război. Altfel Dumnezeu te va face să cazi în faţa duşmanului; căci Dumnezeu are putere şi să te sprijine şi să te facă să cazi"".11 "" Iar Amasia a zis către omul lui Dumnezeu: ""Ce să fac cu cei o sută de talanţi dăruiţi oştirii lui Israel?"" şi a zis omul lui Dumnezeu: ""Domnul poate să-ţi dea mai mult decât atâta"".12 " Atunci Amasia a ales oştirea care îi venise din ţara lui Efraim, ca să se întoarcă la locul său. Dar ei s-au aprins de mânie asupra lui Iuda şi s-au întors la locul lor foarte mânioşi.13 Iar Amasia a prins curaj şi şi-a luat poporul său şi a plecat la bătălie cu el în Valea Sării şi a omorât zece mii de oameni dintre fiii lui Seir;14 Şi alte zece mii de oameni vii i-au luat ca robi fiii lui Iuda şi i-au dus pe vârful unei stânci şi i-au aruncat de pe vârful stâncii. şi toţi s-au zdrobit cu desăvârşire.15 Iar oştirea pe care Amasia o trimisese înapoi, ca să nu meargă cu el la război, a năvălit asupra cetăţilor lui Iuda din Samaria până la Bet-Horon şi au ucis în ele trei mii de oameni, luând foarte multă pradă.16 Iar Amasia după ce a lovit pe Edomiţi, a adus, la întoarcerea lui acasă, pe zeii fiilor lui Seir şi i-a aşezat să-i aibă ca dumnezei pentru el şi s-a închinat lor şi i-a tămâiat.17 " Atunci Domnul S-a făcut foc de mânie asupra lui Amasia şi a trimis pe un prooroc şi acela i-a zis: ""De ce ai căutat pe dumnezeii poporului acestuia, care n-au fost în stare să-şi scape poporul din mâna ta?""18 "" Când el i-a grăit aceste vorbe, regele i-a răspuns: ""Te-a pus cineva să fii sfătuitor regelui? Stăpâneşte-te, ca nu cumva să fii ucis"". Şi s-a oprit proorocul şi a zis: ""Ştiu că Dumnezeu a hotărât să te piardă, pentru că ai făcut acest lucru şi nu ai ascultat sfatul meu!"" 2 Chronicles 71 Apoi a aşezat în templul Domnului leviţi cu chimvale, cu harpe şi cu chitare, după rânduiala lui David şi a lui Gad, văzătorul regelui, şi a lui Natan proorocul, fiindcă de către Domnul se aşezase această rânduială prin proorocii Lui. Acts 744 Părinţii noştri au avut însă Cortul Mărturiei în pustiu, aşa cum le poruncise Cel ce a vorbit cu Moise să-l construiască după modelul pe care îl văzuse.45 Pe acesta l-au primit părinţii noştri şi l-au adus conduşi de Iosua, în ţara neamurilor pe care le-a alungat Dumnezeu dinaintea părinţilor noştri; şi a stat aici până în zilele lui David.46 David a aflat bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi i-a cerut să zidească un locaş pentru casa lui Iacov.47 Dar casa i-a zidit-o Solomon.48 Însă Cel Preaînalt nu locuieşte în case ridicate de mâna omului, aşa cum spune profetul:49 Cerul este Tronul meu, iar pământul, aşternut picioarelor mele. Ce casă mi-aţi putea zidi voi, zice Domnul, ce fel de loc în care să mă odihnesc?50 Oare nu mâna mea a creat toate lucrurile acestea? Ezekiel 401 În anul al douăzeci şi cincilea după robirea noastră, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la paisprezece ani după dărâmarea cetăţii Ierusalimului, tocmai în ziua aceea a fost mâna Domnului peste mine şi m-a dus în ţara lui Israel.2 Dar am fost dus acolo în nişte vedenii dumnezeieşti şi am fost aşezat pe un munte foarte înalt. Pe acest munte, pe partea lui de miazăzi, era un fel de ziduri de cetate.3 Am fost dus acolo şi iată era un om, a cărui înfăţişare era ca înfăţişarea aramei strălucitoare, el avea în mână o sfoară de in şi o prăjină de măsurat şi stătea la poartă.4 " Omul acela mi-a zis: ""Fiul omului, priveşte cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale ş ia aminte la toate câte am să-ţi arăt, căci de aceea ai fost tu adus aici, ca să-ţi arăt acestea. Să vesteşti casei lui Israel tot ce vei vedea"".5 " Iată, un zid înconjura templul pe dinafară de jur împrejur şi în mâna omului aceluia era o prăjină de măsurat, lungă de şase coţi, socotind cotul cât lungimea mâinii de la cot în jos, cu palmă cu tot. Omul acela a măsurat zidul şi era gros de o prăjină şi înalt tot de o prăjină.6 Apoi a mers la poarta cea cu faţa spre răsărit, se urcă pe cele şapte trepte ale ei şi găsi terasa ei lată de o prăjină şi terasa cea dinăuntru lată tot de o prăjină.7 Fiecare din odăile laterale avea lungimea de o prăjină şi lăţimea tot de o prăjină, iar tinda dintre odăi era de cinci coţi.8 Apoi a măsurat pridvorul porţii dinăuntru, şi era de o prăjină.9 Iar pridvorul celălalt a avut la măsurătoare opt coţi şi stâlpii câte doi coţi. Acest pridvor era la poartă, înăuntru, spre templu.10 Odăi de pază la porţile dinspre răsărit erau trei de o parte şi trei de cealaltă parte; tustrele aveau aceeaşi măsură şi aceeaşi măsură aveau şi stâlpii de o parte şi de cealaltă.11 A măsurat apoi deschizătura porţii şi a găsit zece coţi lăţime şi treisprezece coţi lungime.12 Dinaintea odăilor de pază era o prispă de un cot şi la cele de dincolo o prispă tot de un cot. Odăile de dincoace aveau şase coţi şi tot şase coţi aveau şi odăile de dincolo.13 Apoi a măsurat el faţa porţii, de la acoperişul unei camere până la acoperişul celeilalte, douăzeci şi cinci de coţi în lăţime. Uşile camerelor erau faţă în faţă.14 La măsurarea pridvorului a măsurat douăzeci de coţi; dinaintea pridvorului era o curte, în faţa porţii.15 De la faţa de dinafară a porţii până la faţa ei dinăuntru erau cincizeci de coţi.16 Odăile de pază aveau ferestre cu gratii; asemenea ferestre erau şi printre stâlpi, spre poartă de jur împrejur. Iar pe stâlpi erau săpate ramuri de finic.17 Apoi m-a dus omul acela în curtea cea din afară şl iată acolo erau camere şi împrejurul curţii era făcut caldarâm de piatră. Pe acel caldarâm erau treizeci de camere.18 Caldarâmul acesta era pe laturile porţii, e răspunzând lungimii lor. Acest caldarâm era mai jos.19 A măsurat apoi lăţimea, de la poarta de jos până la marginea de afară a curţii lăuntrice, o sută de coţi.20 Apoi m-a dus spre miazănoapte şi iată, era şi acolo o poartă la curtea cea de la margine, care dădea spre miazănoapte şi a măsurat clădirea porţii cât e de lungă şi de lată;21 Camerele de pe laturile ei şi prispele ei, trei de o parte şi trei de alta, stâlpii ei erau de măsura celor de la poarta cea dinspre răsărit; lungimea clădirii porţii, cincizeci de coţi şi lăţimea, douăzeci şi cinci de coţi.22 Ferestrele ei, prispele ei şi palmierii ei erau ca şi la poarta care dădea spre răsărit; la ea duc şapte trepte şi înaintea ei are pridvor.23 Dinaintea ei, în curtea cea dinăuntru, este o poartă care dă spre miazănoapte, ca şi cea care dă spre răsărit. Şi a măsurat de la poarta curţii de la margine până la poarta curţii dinăuntru şi a găsit o sută de coţi.24 După aceea m-a dus spre miazăzi, unde era poarta de miazăzi; şi a măsurat-o pe ea, stâlpii şi pridvorul; şi aveau aceeaşi măsură.25 Ferestrele camerelor şi ale pridvorului erau la fel cu ferestrele clădirilor celorlalte două porţi; lungimea era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci de coţi.26 Scara dinaintea ei era cu şapte trepte şi avea înaintea ei pridvor; şi palmierii de podoabă erau unul pe un stâlp şi altul pe alt stâlp de la intrare.27 Şi în fala ei se afla poarta curţii celei dinăuntru. A măsurat de la poarta de miazăzi până la poarta curţii celei dinăuntru o sută de coţi.28 Apoi m-a dus pe poarta de miazăzi în curtea cea dinăuntru; şi a măsurat el poarta cea dinspre miazăzi şi a găsit aceeaşi măsură.29 Camerele ei de pe laturi, stâlpii ei şi pridvorul ei aveau aceeaşi măsură. Împrejur, la camere şi la pridvor avea ferestre; lungimea era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci de coji.30 Împrejur avea coridor lung de douăzeci şi cinci de coţi şi lat de cinci.31 Spre curtea cea de la margine, avea şi pridvor; pe stâlpii ei erau palmieri săpaţi, iar scara dinaintea ei era cu opt trepte.32 Apoi m-a dus la poarta cea dinspre răsărit a curţii celei dinăuntru şi a măsurat-o şi a găsit aceeaşi măsură.33 Camerele ei cele de pe laturi, stâlpii ei şi pridvorul ei erau de aceeaşi măsură. Împrejur avea ferestre la camere şi la pridvor. Lungimea ei era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci de coţi.34 Pridvorul ei era spre curtea cea de la margine şi avea palmieri săpaţi pe stâlpii ei de o parte şi de alta a intrării; iar scara ei avea opt trepte.35 După aceea m-a dus la poarta cea dinspre miazănoapte şi a măsurat-o şi a găsit aceeaşi măsură.36 Ea avea camere pe de lături, stâlpi, pridvor şi ferestre pe din afară; în lungime avea cincizeci de coli, iar în lăţime douăzeci şi cinci de coli.37 Pridvorul ei era spre curtea cea de la margine şi palmieri avea şi pe unul şi pe altul din stâlpii de la intrare; iar scara ei avea opt trepte.38 Mai era o cameră care se deschidea spre pridvorul porţii; acolo se spăla jertfa arderii de tot.39 Iar în pridvorul porţii erau două mese de o parte a intrării şi două mese de cealaltă parte, pe care se tăiau jertfele arderii de tot, jertfele pentru păcat şi jertfele pentru vină.40 Pe latura din afară a pridvorului, spre răsărit, aproape de intrarea porţii celei dinspre miazănoapte, se aflau două mese şi pe cealaltă latură a pridvorului, spre apus, se aflau iar două mese.41 Aşadar erau patru mese de o parte şi patru mese de cealaltă parte; în total opt mese, pe care se tăiau jertfele.42 Patru mese, pentru pregătirea arderilor de tot, erau de piatră cioplită, lungi de un cot şi jumătate şi late de un cot şi jumătate şi înalte de un cot. Pe ele se puneau uneltele de junghiat, arderile de tot şi jertfele celelalte.43 Pe margine, de jur împrejur mesele aveau un pervaz din ele, înalt de un lat de mână; iar deasupra meselor era acoperământul, ca să le apere de ploaie şi de căldură.44 În curtea cea dinăuntru, în partea din afară a clădirilor porţilor, erau două camere pentru cântăreţi: una pe latura clădirii porţii dinspre miazănoapte, cu faţa spre miazăzi, iar cealaltă pe latura clădirii porţii celei de miazăzi, cu faţa spre miazănoapte.45 Şi mi-a zis bărbatul acela: Camera aceasta, cu faţa spre miazăzi, este pentru preoţi care veghează la paza templului;46 Iar camera cea cu faţa spre miazănoapte este pentru preoţii care fac slujba la altar; aceştia sunt fiii lui Ţadoc, singurii dintre fiii lui Levi care se apropie de Domnul ca să-I slujească.47 Apoi a măsurat curtea şi a găsit o sută de coţi în lungime şi o sută de coţi în lăţime; ea era în patru colţuri, iar în faţa templului se ridica altarul.48 Apoi m-a dus în pridvorul templului, a măsurat stâlpi pridvorului şi a găsit cinci coţi de o parte şi cinci coţi de cealaltă parte, de la ţâţânile uşilor până în pereţi trei coţi de o parte şi trei coţi de altă parte.49 Lungimea pridvorului era de unsprezece coţi şi lăţimea de douăzeci de coţi. La el suia o scară cu zece trepte. Şi lângă stâlpi erau coloane: una de o parte şi alta de altă parte a intrării. | |
