9 " Pentru ce suntem socotiţi ca nişte dobitoace? De ce să trecem în ochii tăi drept vite cornute?10 Nu cumva pentru tine care te sfâşii în mânia ta, o să ajungă pământul să se pustiiască şi stâncile să se mute din locul lor?11 Fireşte, lumina nelegiuitului se stinge şi flacăra focului lui nu mai străluceşte.12 Lumina se întunecă în cortul lui şi candela de deasupra lui se isprăveşte.13 Paşii lui, altădată vânjoşi, se îngustează şi propriul lui sfat acum îl poticneşte.14 El dă cu picioarele în laţ şi se plimbă în reţeaua de sfori.