Plot că a eşuat

Acts 23

1 Pavel a privit ţintă la sinedriu şi le-a zis: „Fraţilor, eu mi-am dus viaţa cu o conştiinţă curată înaintea lui Dumnezeu, în toate, până astăzi.” 2 Atunci marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să-l lovească peste gură. 3 Însă Pavel i-a zis: „Te va lovi şi Dumnezeu pe tine, perete văruit! Tu stai pe jilţul judecătorului, după Lege, dar dai poruncă să fiu lovit, împotriva Legii?” 4 Cei ce stăteau lângă el i-au zis: „Îl batjocoreşti pe marele preot al Domnului?” 5 Iar Pavel le-a răspuns: „Nu ştiam, fraţilor, că el este marele preot; doar este scris: pe conducătorul poporului tău să nu îl vorbeşti de rău.” 6 Pavel însă, pentru că ştia că o parte din ei erau saduchei şi ceilalţi farisei, a strigat în plin sinedriu: „Fraţilor, eu sunt fariseu, fiu de fariseu! Pentru speranţa şi învierea morţilor sunt eu judecat!” 7 După ce a zis acestea, a început o ceartă între farisei şi saduchei şi adunarea s-a împărţit. 8 Saducheii spun că nu există înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le mărturisesc pe toate trei. 9 S-a pornit deci o zarvă mare şi s-au ridicat unii dintre învăţaţii din partea fariseilor, certându-se şi zicând: „Noi nu găsim nimic rău în acest om. Dacă, într-adevăr, i-a vorbit un înger?” 10 Pentru că neînţelegerea devenea tot mai mare, comandantul s-a temut că Pavel va fi sfâşiat de ei şi a poruncit ostaşilor să coboare şi să-l ia cu forţa din mijlocul lor şi să-l ducă în fortăreaţă. 11 În noaptea următoare, Domnul i s-a arătat şi i-a zis „Îndrăzneşte, pentru că aşa cum ai mărturisit despre mine la Ierusalim, la fel trebuie să mărturiseşti şi la Roma!” 12 Când s-a făcut ziuă, iudeii au pus la cale un complot, legându-se cu blestem să nu mănânce, nici să nu bea până nu-l vor ucide pe Pavel. 13 Mai mult de patruzeci de oameni au făcut jurământul acesta. 14 Câţiva dintre ei s-au dus la marii preoţi şi la bătrânii lui Israel şi le-au zis „Ne-am jurat cu blestem să nu gustăm nimic până nu îl vom omorî pe Pavel. 15 Acum, voi şi sinedriul, anunţaţi-l pe comandant să-l coboare mâine aici, ca să cercetăm mai amănunţit ce e cu el; noi vom fi gata să-l ucidem, înainte să ajungă aici.” 16 Dar fiul surorii lui Pavel a auzit despre uneltire, a intrat în fortăreaţă şi l-a anunţat pe Pavel. 17 Pavel l-a chemat pe unul din centurioni şi i-a zis: „Du-l pe tânărul acesta la comandant, căci are să-i dea o veste!” 18 Acesta l-a luat, l-a dus la comandant şi i-a zis: „Pavel, care este întemniţat, m-a chemat şi m-a rugat să ţi-l aduc pe acest tânăr, pentru că are să-ţi spună ceva!” 19 Comandantul l-a luat de mână, au mers deoparte şi i-a zis: „Ce vrei să-mi spui?” 20 El i-a răspuns: „Iudeii s-au înţeles să-ţi ceară mâine să-l trimiţi pe Pavel la sinedriu, ca să îl cerceteze mai amănunţit. 21 Dar tu să nu-i asculţi! Mai mult de patruzeci dintre ei îl pândesc şi s-au legat cu blestem să nu mănânce, nici să nu bea, până nu îl vor ucide, şi acum sunt gata şi aşteaptă încuviinţarea ta.” 22 Atunci, comandantul i-a dat drumul tânărului şi i-a poruncit „Nu spune nimănui că m-ai anunţat toate aceste lucruri!” 23 Apoi, i-a chemat pe doi dintre centurioni şi le-a zis „Pregătiţi două sute de soldaţi să meargă la Cezareea, şaptezeci de călăreţi şi două sute de lăncieri, să fie gata la ceasul al treilea din noapte! 24 Scoateţi şi nişte animale, să-l punem pe Pavel călare şi să-l ducem teafăr la guvernatorul Felix!” 25 Guvernatorului i-a scris o scrisoare în felul următor: 26 „Claudius Lisias către prea alesul guvernator Felix, salutare! 27 M-am dus şi l-am scos pe bărbatul acesta, cu soldaţii, când am aflat că este roman, căci era prins de iudei şi gata să fie omorât de ei. 28 Am vrut să aflu pentru ce motive îl acuzau şi l-am dus la sinedriul lor, 29 unde am descoperit că este acuzat pentru o pricină legată de Legea lor, dar nu de vreo vină vrednică de moarte sau lanţuri. 30 Apoi, fiind înştiinţat că există un complot cu privire la el, ţi l-am trimis imediat, dând poruncă şi acuzatorilor să-ţi spună ce au împotriva lui.” 31 Soldaţii, aşadar, l-au luat noaptea pe Pavel, cum li s-a poruncit, şi l-au dus la Antipatrida, 32 de unde, a doua zi, i-au lăsat pe călăreţi să meargă cu el, iar ei s-au întors în fortăreaţă. 33 Aceştia au intrat în Cezareea şi, dând guvernatorului scrisoarea, i l-au înfăţişat şi pe Pavel. 34 El a citit-o şi l-a întrebat din ce provincie este şi, aflând că este din Cilicia, 35 i-a zis: „Te voi asculta când vor veni şi acuzatorii tăi.” Şi a poruncit să fie păzit în pretoriul lui Irod.