10 „Doi oameni au urcat la Templu să se roage. Unul era fariseu, iar celălalt, vameş.11 Fariseul, stând în picioare, se ruga astfel în sinea lui: Dumnezeule, îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni: hrăpăreţi, nedrepţi, adulteri sau chiar ca vameşul acesta.12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din tot ce câştig.13 Iar vameşul, stând departe, nu îndrăznea nici măcar să-şi ridice ochii spre cer, ci îşi bătea pieptul zicând: Dumnezeule, îndură-te de mine, păcătosul!14 Vă spun că acesta a coborât la casa lui îndreptăţit, nu celălalt. Fiindcă oricine se înalţă pe sine va fi smerit şi orice se smereşte pe sine va fi înălţat.”
