29 Dar ei au stăruit pe lângă El, spunând: „Rămâi cu noi, căci se face seară şi ziua e pe sfârşite.” Şi a intrat să rămână cu ei.30 Iar pe când stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o.31 Atunci li s-au deschis ochii şi l-au recunoscut. Dar El a dispărut din faţa lor.32 Şi şi-au spus între ei: „Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?”
