Talitha Koum

Mark 5

21 După ce Iisus a trecut iarăşi în partea cealaltă a ţărmului, s-a adunat o mare mulţime în jurul lui, pe malul mării. 22 Şi cineva cu numele Iair, unul dintre mai marii sinagogii, a venit şi, când l-a văzut, a căzut la picioarele lui 23 şi l-a rugat mult, zicând: „Fiica mea e pe moarte. Vino, dar, să-ţi pui mâinile peste ea ca să scape şi să trăiască.” 24 Şi Iisus a mers cu el. Mulţimea mare îl urma şi îl îmbulzea. 25 Iar o femeie, de doisprezece ani bolnavă de hemoragie, 26 care suferise multe de la doctori şi care cheltuise tot ce avea fără să aibă vreun folos, ba chiar ajunsese mai rău, 27 auzind despre Iisus, a venit în mulţime în urma lui şi s-a atins de haina sa, 28 pentru că zicea: „Dacă mă voi atinge fie şi de hainele lui, voi scăpa de boală.” 29 Şi îndată a secat izvorul sângelui ei şi a simţit în trupul ei că s-a vindecat de boală. 30 Iar Iisus, cunoscând numaidecât în sine puterea care a ieşit din El, s-a întors către mulţime, zicând: „Cine s-a atins de hainele mele?” 31 Dar ucenicii i-au zis: „Vezi mulţimea care te îmbulzeşte şi întrebi: Cine s-a atins de mine?” 32 Iar El se uita de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut aceasta. 33 Atunci femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ceea ce se petrecuse cu ea, a venit şi a căzut înaintea lui şi i-a spus tot adevărul. 34 Iar El i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace şi fii vindecată de boala ta.” 35 Pe când Iisus vorbea încă, au venit unii de la mai marele sinagogii să-i zică: „Fiica ta a murit. De ce-l mai superi pe Învăţător?” 36 Iisus însă auzind vorbele lor, i-a spus mai marelui sinagogii: „Nu te teme! Crede numai!” 37 Şi nu a lăsat pe nimeni să-l urmeze, afară de Petru, de Iacov şi de Ioan, fratele lui Iacov. 38 Şi au mers la casa mai marelui sinagogii şi au văzut tulburare mare şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. 39 Şi intrând, le-a zis: „De ce vă tânguiţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme. 40 Iar ei râdeau de El. El însă, scoţându-i pe toţi afară, l-a luat de o parte pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce erau cu El şi a intrat în locul în care era copila. 41 Şi apucând copila de mână, i-a zis: Talitha kumi! care se traduce, Fiică, îţi zic, scoală-te!” 42 Şi îndată copila s-a ridicat şi a început să meargă, căci era de doisprezece ani. Şi îndată ei s-au minunat foarte mult, cu mare uimire. 43 Şi le-a poruncit straşnic ca nimeni să nu afle acest lucru, apoi le-a zis să-i dea fetiţei să mănânce.