17 Atunci marele preot şi împreună cu el toţi din partida saducheilor s-au ridicat plini de invidie,18 au pus mâna pe apostoli şi i-au aruncat în temniţă.19 Dar în timpul nopţii, un înger al Domnului a deschis uşa temniţei şi i-a scos spunând:20 „Mergeţi şi staţi în Templu şi vestiţi poporului toate cuvintele despre această viaţă nouă!”21 Ascultându-l, ei au intrat dimineaţa în templu şi au început să înveţe. Când a venit marele preot şi însoţitorii lui au convocat sinedriul şi întreg sfatul bătrânilor poporului Israel şi au trimis să-i scoată din închisoare.22 Slujitorii, când au ajuns acolo, nu i-au găsit, s-au întors şi au dat de veste:23 „Am găsit temniţa bine închisă şi gărzile în picioare lângă uşi, dar când am deschis nu era nimeni înăuntru.”24 La auzul acestor cuvinte comandantul gărzii Templului şi marii preoţi au rămas uimiţi şi nu ştiau la ce să se mai aştepte.25 Cineva a venit însă şi le-a zis: „Iată că bărbaţii pe care i-aţi închis sunt în Templu şi învaţă poporul!”26 Atunci comandantul şi oamenii lui au mers şi i-au adus, dar nu cu forţa, căci le era frică să nu îi omoare poporul cu pietre.27 Odată aduşi, i-au pus în faţa sinedriului şi marele preot i-a întrebat:28 „Nu v-am poruncit noi cu tărie să nu mai învăţaţi în Numele acesta? Şi, iată, voi aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi vreţi acum să ne scoateţi pe noi vinovaţi pentru sângele omului acestuia!”29 Petru şi apostolii i-au răspuns „Trebuie să-l ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni.30 Dumnezeul părinţilor noştri l-a înviat pe Iisus pe care voi l-aţi omorât şi l-aţi atârnat pe lemn.31 Pe El Dumnezeu l-a înălţat la dreapta sa, ca să fie Stăpânitor şi Mântuitor şi să-i dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor.32 Noi suntem martori pentru aceste cuvinte şi, la fel, şi Duhul Sfânt pe care l-a dat Dumnezeu celor ce-l ascultă.”