Edictul
| Cuvinte cheie secundare | anunţ cale de salvare citit colectare drept parcurgere Persia proclamaţie Rege |
|---|---|
| Scriptures | 2 Chronicles 30:5 Daniel 6:1-28 Esther 1:20 Esther 3:8-15 Esther 8:8-14 Ezra 5:13-17 Ezra 6:1-5 Ezra 7:12-28 |
2 Chronicles 305 Căpeteniile insă nu ştiau unde fusesem eu şi ce făcusem. Până atunci eu nu spusesem nimic nici Iudeilor, nici preoţilor, nici celor mai de seamă, nici căpeteniilor, nici celorlalţi care se îndeletniceau cu felurite lucrări. Daniel 61 Şi i-a plăcut lui Darius să pună peste regatul lui 120 de satrapi, care să poarte de grijă în tot regatul,2 Iar în fruntea lor, trei dregători dintre care unul era Daniel, şi aceşti satrapi trebuia să le dea lor socoteală, astfel ca regele să nu fie păgubit.3 Însă Daniel era mai presus decât toţi dregătorii şi satrapii, fiindcă în el era un duh înalt şi regele îşi pusese în gând să-l pună mai mare peste tot regatul.4 Atunci dregătorii şi satrapii s-au trudit să găsească lui Daniel vreo pricină din partea cârmuirii regatului, dar n-au putut să-i afle nici o pricină sau lucru rău, căci el era credincios şi nici o trecere cu vederea sau greşeală nu i s-a putut pune în seamă.5 " Atunci oamenii aceştia au zis: ""Dacă nu-i găsim lui Daniel nici o pricină, cu toate acestea îi vom afla lui una, în legea Dumnezeului lui"".6 "" Dregătorii şi satrapii aceştia s-au dus atunci în grabă la rege şi aşa i-au grăit: ""O, rege Darius, să trăieşti în veac!7 " Toţi marii dregători ai regatului, marii cârmuitori, satrapii, sfetnicii şi guvernatorii s-au sfătuit laolaltă ca regele să dea o poruncă şi să se rânduiască oprirea ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu şi om în afară de tine, rege, să fie aruncat în groapa cu lei.8 " Acum, o, rege, fă cunoscută oprirea şi dă poruncă scrisă, care, potrivit legii Mezilor şi Perşilor, nu se mai poate schimba"".9 " Aşadar, regele Darius a dat oprire scrisă şi poruncă.10 Îndată ce Daniel a aflat că o poruncă a fost dată, a intrat în casa sa, care avea în cămara de sus fereastră deschisă înspre Ierusalim şi în fiecare zi îngenunchea de trei ori, s-a rugat şi a lăudat pe Dumnezeu, cum făcea şi mai înainte.11 Atunci bărbaţii aceia au venit în număr mare şi au aflat pe Daniel rugându-se şi cerând mila lui Dumnezeu.12 " Apoi s-au apropiat şi au grăit înaintea regelui privitor la porunca regală: ""Oare n-ai poruncit tu ca oricine s-ar ruga timp de treizeci de zile la oricare alt dumnezeu sau om, în afară de tine, rege, să fie aruncat într-o groapă cu lei?"" Răspuns-a regele şi a zis: ""Lucrul rămâne hotărât şi, după legile Mezilor şi Perşilor, nu se poate schimba"".13 "" Atunci au răspuns ei regelui şi au zis: ""Daniel, cel dintre robii iudei, nu a luat în seamă porunca ta, rege, nici nu s-a îngrijit de oprirea ta, ci de trei ori pe zi îşi face rugăciunea"".14 " Când a auzit regele acestea, s-a tulburat foarte şi şi-a îndreptat gândul spre Daniel, cum ar putea să-l scape, şi până la apusul soarelui s-a străduit ca să-l scoată.15 " În urmă, oamenii aceia au intrat în grabă la rege şi i-au zis: ""Ştiut să-ţi fie, o, rege, că, după legea Mezilor şi a Perşilor, orice poruncă sau oprire dată de rege nu se mai poate schimba"".16 "" Atunci regele a dat poruncă să aducă pe Daniel şi 1-a aruncat în groapa cu lei. După acestea regele a prins a grăi şi a zis lui Daniel: ""Dumnezeul tău pe Care tu Îl cinsteşti fără încetare, Acela te va scăpa!""17 " Apoi s-a adus o piatră care a fost pusă peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul său şi cu inelul dregătorilor săi, aşa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniel.18 Pe urmă, împăratul s-a dus în palatul său şi a petrecut noaptea în post şi nu au adus lângă el concubine, iar somnul nu l-a mai prins.19 Apoi regele s-a sculat dis-de-dimineaţă, în revărsat de zori şi a venit în grabă la groapa cu lei.20 " Şi când s-a apropiat de groapă, a strigat pe Daniel cu glas tare. Atunci regele a prins a grăi şi a zis lui Daniel: ""Daniel, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tău, Căruia te închini neîncetat, oare a putut să te scape de lei?""21 "" Apoi Daniel a vorbit cu regele: ""O, rege, în veci să trăieşti!22 "" Dumnezeu a trimis pe îngerul Său şi a astupat gura leilor, şi ei nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui, precum şi în faţa ta, rege, n-am făcut nici un rău!""23 " Regele s-a bucurat foarte şi a poruncit să scoată pe Daniel din groapă şi Daniel a fost scos din groapă şi nici o rană nu i-a fost găsită, căci nădăjduise în Dumnezeul lui.24 Atunci a poruncit regele să aducă pe bărbaţii aceia care defăimaseră pe Daniel şi au fost aruncaţi în groapa cu lei, ei, fiii lor şi femeile lor, şi nici nu au ajuns bine în fundul gropii, că leii s-au şi năpustit asupra lor şi le-au sfărâmat toate oasele.25 " Regele Darius a scris la toate popoarele, neamurile şi limbile care locuiesc peste tot pământul: ""Pacea voastră să sporească!26 " Poruncă iese de la mine ca în tot cuprinsul regatului meu să se teamă şi să tremure lumea înaintea Dumnezeului lui Daniel, că El este Dumnezeul cel viu, Care rămâne în veci şi împărăţia lui nu se va nimici, iar stăpânirea Lui nu va avea sfârşit.27 " El poate să scape şi să libereze, face semne şi minuni în cer şi pe pământ; El a scăpat pe Daniel din ghearele leilor"".28 " Şi Daniel se afla într-o stare fericită în regatul lui Darius şi în regatul lui Cirus, regele Perşilor. Esther 120 Printre noi se află oameni vechi de zile, bătrâni mai în vârstă decât tatăl tău. Esther 38 M-ai acoperit cu zbârcituri, care toate mărturisesc împotriva mea; neputinţa mea ea însăşi mă dă de gol şi bârfitorul stă împotriva mea.9 El mă sfâşie în furia Lui şi se poartă cu mine duşmănos, scrâşneşte din dinţi împotriva mea; duşmanul meu aruncă asupră-mi săgeţile ochilor săi;10 Deschis-au gura lor împotriva mea, în batjocură m-au lovit peste obraji. Toţi grămadă se înghesuie împotriva mea.11 Dumnezeu mă dă pe mâna unui păgân. El mă aruncă pradă celor răi.12 Mi-era destul de bine, dar El m-a sfărâmat. M-a luat de ceafă şi m-a făcut praf şi a aruncat asupră-mi toate săgeţile Sale;13 În jurul meu se învârtesc săgeţile Sale; El îmi străpunge rărunchii fără milă; El varsă pe pământ fierea mea.14 El mă dărâmă bucată cu bucată şi năvăleşte asupra mea ca un războinic.15 Am cusut un sac pe trupul meu şi am vârât în ţărână capul meu. Esther 88 Toţi sfetnicii mei cei mai de aproape mă urgisesc şi aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.9 Oasele mele ies afară din piele şi nu mi-au mai rămas tefere decât gingiile.10 Milă fie-vă de mine, aveţi milă de mine, o, voi, prietenii mei, căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit!11 De ce mă prigoniţi cu urgia lui Dumnezeu şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?12 Cit aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, cât aş vrea să fie săpate pe aramă.13 Să fie săpate pe veci, cu un condei de fier şi de plumb, într-o stâncă!14 Dar eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu ţi că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă. Ezra 513 Ionatan pentru casa lui Maluc, Iosif pentru casa lui Şecania;14 Adna pentru casa lui Harim; Helcai pentru casa lui Meremot;15 Zaharia pentru casa lui Ido; Meşulam pentru casa lui Ghineton;16 Zicri pentru casa lui Abia; Piltai pentru casa lui Miiamin şi Moadia;17 Şamua pentru casa lui Bilga; Ionatan pentru casa lui Şemaia; Ezra 61 Matanai pentru casa lui Ioiarib; Uzi pentru casa lui Iedaia;2 Calai pentru casa lui Salai; Eber pentru casa lui Amoc;3 Haşabia pentru casa lui Hilchia; Natanael pentru casa lui Iedaia.4 În zilele lui Eliaşib, ale lui Ioiada, ale lui Iohanan şi ale lui Iadua, leviţii, căpetenii de case, au fost înscrişi cu preoţii până la domnia lui Darie Persanul;5 Fiii lui Levi, căpetenii de familie, au fost înscrişi în cartea Cronicilor până în timpul lui Iohanan, nepot de fiu al lui Eliaşib; Ezra 712 Rânduise pentru acesta o odaie mare, unde mai înainte se puneau prinoasele, tămâia, vasele sfinte, zeciuiala de pâine, de vin şi de untdelemn, ce era hotărâtă pentru leviţi, cântăreţi, portari, şi ceea ce se cuvenea preoţilor.13 Eu nu eram la Ierusalim când s-au făcut toate acestea, pentru că mă întorsesem la rege, în anul al treizeci şi doilea al domniei lui Artaxerxe, regele Babilonului.14 Şi la sfârşitul acestui an, am căpătat de la rege învoirea de a veni la Ierusalim, şi am aflat de răul ce a făcut Eliaşib, dând lui Tobie o cămară în curtea templului lui Dumnezeu.15 Şi mi-a părut foarte rău de acestea şi am aruncat afară din cămară toate lucrurile care erau ale lui Tobie, dând poruncă să fie sfinţite cămările.16 Şi am pus din nou lucrurile templului lui Dumnezeu, prinoasele şi tămâia.17 Am mai înţeles de asemenea că părţile ce se cuveneau leviţilor nu le fuseseră date şi că leviţii şi cântăreţii, însărcinaţi să facă slujbă, fugiseră pe la ţarinile lor.18 " De aceea am mustrat pe căpetenii şi am zis: ""Pentru ce a fost părăsit templul lui Dumnezeu?"" Şi i-am adunat pe leviţi şi pe cântăreţi şi i-am pus la locurile lor.19 " Atunci toţi Iudeii au început a aduce la cămară zeciuială de pâine, de vin şi de untdelemn;20 Şi eu am încredinţat supravegherea cămărilor lui Şelemia preotul şi lui Ţadoc cărturarul, şi lui Pedaia, unul dintre leviţi, şi le-am dat ca ajutor pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci aceştia se bucurau de mare cinste. Şi tot ei au fost împuterniciţi să facă împărţire fraţilor lor.21 Pomeneşte-mă, Dumnezeul meu, pentru aceasta şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru templul Dumnezeului meu şi pentru slujbele din el!22 În zilele acelea am văzut în Iuda oameni care călcau în teascuri în ziua odihnei, aduceau snopi şi încărcau pe asini vin, struguri, smochine şi tot felul de greutăţi şi le duceau în ziua odihnei la Ierusalim. Şi le-am făcut mustrare aspră chiar atunci, când vindeau lucruri de mâncare.23 De asemenea se aflau Tirieni, aşezaţi în Ierusalim, care aduceau peşte şi tot felul de mărfuri şi le vindeau, în ziua odihnei, Iudeilor în Ierusalim.24 " Şi am mustrat pe mai-marii Iudeilor şi le-am zis: ""Ce înseamnă aceste fapte urâte, pe care le faceţi voi, pângărind ziua odihnei?25 "" Oare nu aşa au făcut părinţii voştri şi nu din pricina aceasta a adus Dumnezeul nostru aceste necazuri asupra voastră şi asupra acestei cetăţi? Şi voi atrageţi din nou mânia Lui asupra lui Israel, necinstind ziua odihnei!""26 " Apoi am poruncit să se închidă toate porţile Ierusalimului în ajunul zilei de odihnă, când începe a se întuneca, şi să nu se mai deschidă decât după ea. Şi am pus câte unul din slujitorii mei la porţi, ca să împiedice intrarea de mărfuri în ziua odihnei.27 Atunci neguţători şi vânzători de tot felul de lucruri au rămas câteodată sau de două ori afară din Ierusalim.28 " Dar eu i-am mustrat aspru, zicându-le: ""pentru ce petreceţi voi noaptea înaintea zidurilor? De veţi mai face aceasta, voi pune mâna pe voi!"" De atunci ei n-au mai venit în ziua odihnei. | |
